Material scris de Mihaela Acasandrei, Nutriționist-dietetician educator în diabet și specialist în managementul obezității pentru platforma specializată Rodiabet.ro.

În 2019, 1 din 11 adulți avea diabet și se estima că, în situația în care trendul societal și cultural va rămâne la fel, atunci în 2045 vom avea 1 din 10 persoane adulte cu diabet. În 3 ani trăim deja scenariul sumbru pe care îl preconizam pentru 2045.

Iar în lipsa unor strategii coerente de prevenție și creșterea accesului la educație nutrițională, în 2045 vom avea 783 milioane de persoane cu diabet. Adică 1 din 8 persoane.

“Creșterea galopantă a cazurilor de diabet și impactul pe care îl are această afecțiune asupra persoanelor ce trăiesc zi de zi cu ea, din postura de pacient sau aparținător, cere acțiuni concrete, mai multe „uși” și „ferestre” deschise, acces și șansa la viață, o viață demnă cu și fără diabet. Deoarece prin aceste rânduri nu pot muta „munți” la nivel guvernamental, până atunci vă îndemn să acționați dvs. prin controlul periodic al stării de sănătate, ordine în alimentație și stil de viață, să găsim soluții undeva la mijloc între inacțiune și ideal.”

Continui cu câteva recomandări practice pe care să le aveți în vedere și să țineți cont de ele.

Când să mergi la doctor?

În ultimii 21 de ani numărul cazurilor de diabet s-a triplat și în continuare jumătate dintre cazuri rămân nediagnosticate.

Astfel dacă te regăsești în categoriile cu risc de a face diabet, adresați-vă medicului dvs. de familie sau specialistului diabetolog:

Șansele de a dezvolta diabet tip 2 sunt crescute în dacă prezentați suprapondere sau obezitate și cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

  • aveți boli cardiovasculare
  • asociați hipertensiune arterială
  • aveți rude de gradul I – părinți, frați, surori, copii – cu diabet zaharat
  • prezentați modificări ale profilului lipidic – HDL-colesterrol < 35 mg/dl, trigliceride > 250 mg/dl
  • aveți o profesie sedentară, un stil de viață sedentar în general
  • în cazul femeilor, dacă aveți sindromul ovarelor polichistice.

 

Riscul de  face diabet zaharat de tip 2 este de asemenea mai mare:

  • Dacă prezentați prediabet – scăderea toleranței la glucoză sau modificarea glicemiei bazale
  • În cazul femeilor, dacă ați dezvoltat diabet pe durata sarcinii (diabet gestațional)
  • Dacă aveți peste 45 ani
  • Dacă aveți o viață dominată de stres, sedentară, o alimentație hipercalorică
  • Dacă greutatea la naștere a fost mai mică de 2,g kg sau mai mare de 4 kg.

De asemenea, dacă prezentați unele dintre simptome, e semnalul să discutați cu medicul de familie sau specialistul diabetolog pentru a exclude diagnosticul de diabet zaharat:

  • Urinare frecventă (poliurie)
  • Sete excesivă > 3-5 litri/zilnic (polidipsie)
  • Scădere în greutate, foame intensă
  • Oboseală marcată (astenie)
  • Vedere neclară
  • Răni sau tăieturi care se vindecă greu, infecții repetate
  • Durere, amorțeală sau furnicături în picioare.

Diabetul nu doare și nu discriminează, iar el poate să apară cu ani de zile înaintea simptomelor. De aceea efectuarea perioadică a analizelor de bază ne poate ajuta să luăm măsuri din timp pentru a preveni sau pentru a identifica afecțiunea în stadii incipiente.

Cum mănânci să previi diabetul? Dar dacă ai diabet?

„Nu mânca paste, nu mânca orez, nici pâine, nici cartofi. Nu mânca fructe.” Nu. Nu. Nu. Și totuși, ce anume să mâncați pentru a fi sănătoși?

Mai multe legume. Cum? Tăiați un gogoșar la micul dejun. La orezul de la prânz, alăturați și 2-3 linguri de legume congelate – sunt accesibile la preț și mereu în sezon, perfecte atunci când ai puțin timp la dispoziție pentru gătit. La cină, alături de cartofii la cuptor sau mâncărica de mazăre adaugă o salată de varză cu morcovi. Salata asezonată cu 1 lingură de ulei, nu punem „la ochi”, desigur.

Avem o bogăție de legume de care să ne bucurăm în fiecare sezon – fasole păstăi, brocoli, conopidă, dovlecei, morcovi, păstârnac, pătrunjel, ţelină, gulie, dovleac, varză, vinete, sfeclă roşie. Nu doar salată verde, roșii și castraveți.

Fructe, dar cu măsură. 200-300 g fructe de sezon pot fi suficiente atât pentru a satisface dorința de dulce, cât și pentru a menține glicemia în grafic. Completează gustarea de fructe cu 2-3 nuci românești și ai astfel grijă și de inima ta.

Cereale integrale. Alegeți pâinea din făină integrală sau graham. Orezul și pastele integrale sunt perfecte. Alege să consumi fasole boabe, mazăre, linte, năut, la mesele principală. Doar să nu le asociați cu pâine sau mămăligă.

Surse de proteine de calitate. Din ouă (fierte, nu prăjite), din iaurt, sana, chefir, brânză de vaci slabă, telemea cu mai puțină sare și grăsime, pui, curcan, pește. Mai rar preparatele din carne, chiar dacă prețurile pot părea mai accesibile și mai ușor de preparat și consumat.

Prioritizați aceste alimente când vă planificați coșul de cumpărături.

Hidratați-vă cu apă și evitați sucurile și băuturile alcoolice.

Personal, consider că atunci când ai multe obiceiuri alimentare benefice, nu mai ai loc pentru cele nocive.

Ce însemnă activitate fizică pentru prevenția diabetului?

Atunci când faci orice formă de mișcare, înseamnă că nu stai pe scaun, canapea sau pat. Activitate fizică poate însemna mersul pe jos, atunci când urci scările în loc să iei liftul, coboarând cu 1-2 stații de autobuz înaintea destinației, când vorbești la telefon plimbă-te prin casă.

Cea mai bună formă de activitate fizică este cea pe care o facem regulat, în fiecare zi. Fie că sunt 20 minute sau 2 ore.

“Din păcate, nu avem o rețetă a succesului. Însă, oricare dintre obiceiurile și comportamentele de mai sus, odată adoptate vor acționa spre binele vostru, al tuturor.”