Dr. Laura Mitrea, Medic cardiolog, Spitalul Universitar de Urgență București: Evaluarea riscului cardiovascular ar trebui repetată la fiecare 5 ani

Estimarea riscului de boli cardiovasculare se poate face oportun, atunci când pacientul se prezintă la medic pentru un alt scop, sau sistematic, ca parte din programele naționale de screening, la pacienții cu factori de risc major, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat, obezitatea, istoric familial de boală cardiovasculară prematură sau comorbidități care cresc riscul cardiovascular. La pacienții la care estimarea riscului cardiovascular se face oportun, evaluarea acestora ar trebui repetată la fiecare 5 ani, deși nu sunt date exacte referitoare la acest interval. Sunt ideile cu care Dr. Laura Mitrea, Medic specialist, Spitalul Universitar de Urgență București, și-a început intervenția, în cadrul celei de-a cincea ediții a întâlnirii comunității CardiologieModerna.ro, de pe 27 octombrie. Discuțiile au vizat noul Ghid de Cardiologie Preventivă și rolul digitalizării în managementul pacientului.

Riscuri și statistici

”Principalii factori de risc modificabili pentru boala aterosclerotică cardiovasculară sunt dislipidemia, hipertensiunea arterială, fumatul și diabetul zaharat. Pe lângă aceștia: obezitatea, consumul de alcool, dieta nesănătoasă, sedentarismul, factorii psihosociali și expunerea la mediul înconjurător. HTA este o cauză majoră de boală cardiacă atero- și nonaterosclerotică, fiind responsabilă de 10 mii de decese anual, la nivel mondial, conform OMS. Fumatul este responsabil de până la 50% de decese ce pot fi prevenite, jumătate din acestea fiind cauzate de bolile aterosclerotice cardiovasculare. Fumătorii își reduc speranța de viață, în medie, cu 10 ani.

Diabetul zaharat tip 1, DZ tip 2 și prediabetul sunt factori de risc independenți pentru BCV, pacienții având un risc de 2 ori mai mare, față de cei nondiabetici”, a explicat Dr. Laura Mitrea.

Vârsta, factor important

În practica clinică, ghidul actual de prevenție cardiovasculară se concentrează, în principal, pe factorii de risc, predicția riscului și bolile asociate. Potrivit medicului, vârsta este conducătorul principal al riscului CV. Femeile sub 50 de ani și bărbații sub 40 de ani au aproape invariabil un risc scăzut de BCV la 10 ani, iar femeile peste 75 de ani și bărbații peste 65 au aproape întotdeauna un risc crescut. Pacienții cu boală renală cronică au un risc crescut sau foarte crescut de BCV. Există o relație liniară între scăderea ratei de filtrare glomerulară și dezvoltarea bolii coronariene. În general, pacienții cu DZ au risc crescut sau foarte crescut, o excepție de la această regulă o fac pacienții cu diabet zaharat echilibrat, cu evoluție de sub 10 ani de boală, fără complicații microvasculare și fără alți factori de risc. În medie, DZ dublează riscul CV, iar pacienții cu afectare severă de organ țintă se încadrează la risc foarte crescut de evenimente CV.

Dislipidemia se încadrează și ea la risc crescut. Față de Ghidul de Prevenție din 2016, s-a făcut o nouă clasificare în funcție de zona geografică: regiuni cu risc scăzut, risc moderat, risc crescut și risc foarte crescut. România se încadrează la regiunea cu risc foarte crescut, bazat pe rata de mortalitate CV, conform OMS.

Tratamentul factorilor de risc CV

Categoria de risc la care se încadrează pacientul dictează, de regulă, tratamentul factorilor de risc CV. Trebuie luate în considerare speranța de viață, comorbiditățile, beneficiul tratamentului, fragilitatea și preferința acestuia. Cu cât riscul CV este mai mare, cu atât beneficiul absolut al tratamentului factorilor de risc este mai mare.

Optimizarea managementului riscului CV, în prevenția primară

După cum a susținut Dr. Laura Mitrea, se recomandă o dietă hiposodată (sub 5 gr/zi), încetarea fumatului (înlocuirea nicotinei cu vareniclină sau bupropion), restricționarea consumului de alcool până la 100 gr alcool/săptămână, adoptarea unei diete mai degrabă mediteraneeane. Se recomandă la adulții de toate vârstele efectuarea activității fizice regulate (150-300 min. efort fizic moderat/săptămână). Pentru cei care nu pot efectua 150 min/săpt. de intensitate moderată și pentru cei vârstnici, se recomandă să fie cât mai activi posibil. Celor supraponderali și cu obezitate li se recomandă scăderea în greutate, pentru a atinge un IMC ideal 20-25 kg/m2, iar în cazul celor cu obezitate și risc crescut, se poate recurge și la chirurgie bariatrică (recomandare de ghid clasa II A), dacă schimbarea stilului de viață nu are ca efecte pierderea în greutate. O meta-analiză a arătat că pacienții care au beneficiat de chirurgie bariatrică au o rată mai mică cu 50% de mortalitate de cauză CV sau prin cancer, față de pacienții cu aceeași greutate.

Unde poate interveni tehnologia actuală?

”Astăzi smartphone-urile și alte dispozitive portabile sunt instrumente de monitorizare a stării de sănătate, la îndemâna multora dintre noi. Acestea ne dau informații despre TA, puls, activitate fizică, greutate. La pacienții cu DZ, utilă este o aplicație conectată la un glucometru electronic wireless, care memorează și transmite valorile glicemice. Această rețea de avertizare timpurie va juca un rol important în următorii ani, pentru a tria automat pacienții și pentru a afla care ar trebui să solicite ajutor de specialitate”, a mai spus Dr. Laura Mitrea.

CardiologieModerna.ro este o comunitate administrată de Oameni și Companii. Oameni și Companii – OSC este un ecosistem avansat de marketing care integrează peste 100 comunități business și profesionale și 35 de platforme digitale proprii asociate acestor comunități. Toate comunitățile OSC: aici. Toate platformele OSC: aici. Portofoliul OSC: aici.