PROF. DR. MARIA MOȚA, MEDIC PRIMAR DIABET, NUTRIȚIE ȘI BOLI DE METABOLISM: ASOCIEREA ACESTOR DOUĂ PANDEMII NEFASTE, COVID-19 ȘI DIABETUL ZAHARAT, POATE FACE RAVAGII

Covid-19 și diabetul zaharat sunt subiectele din prim-planul medical actual, în condițiile în care asocierea acestor două pandemii nefaste poate face ravagii, după cum a arătat Prof. dr. Maria Moța, Medic primar diabet, nutriție și boli de metabolism, unul dintre vorbitorii Conferinţei Internaţionale Managementul Interdisciplinar al Diabetului Zaharat şi al Complicaţiilor Sale (InterDiab), pentru platforma Rodiabet.ro.

”Creșterea brutală a glicemiei poate anunța boala Covid-19 precoce, înaintea simptomatologiei; se impune ca pacienții cu diabet să controleze cât se poate de bine glicemiile, pentru ca eventuala contractare a bolii să nu ducă la forme severe, așa cum este deja bine cunoscut; persoanele care au sisteme de monitorizare continuă a glicemiei trebuie să verifice mai des glicemia din sângele capilar, întrucât corectitudinea valorilor glicemice citite de senzori poate să fie afectată de medicația recomandată pentru infecția cu SARS-Cov-2, chiar banalul paracetamol, recomandat frecvent, ducând la astfel de erori”, a explicat medicul.

Cazul Paulescu

În ceea ce privește principalele idei pe care a dorit să le transmită în cadrul Interdiab 2021, Prof. dr. Maria Moța a vorbit despre dorința sa ca prioritatea în descoperirea științifică să fie recunoscută, la nivel internațional: ”În prezentarea mea, la Celebrarea a 100 de ani de insulină (1921-2021), am vorbit despre cazul Paulescu, savantul român care a avut pregătirea bazală, în mare parte, dobândită la Paris, de a se angaja și de a reuși să obțină un extras pancreatic, care, administrat la animal, a dus la scăderea valorii glicemiei, glucozuriei, corpilor cetonici, ureei. Deși rezultatele cercetării acestuia au fost publicate în anul 2021, într-o prestigioasă revistă internațională de fiziologie, iar echipa canadiană, care a luat premiul Nobel pentru descoperirea insulinei, și-a publicat integral rezultatele cercetării, după anul 1922, nici Fundația Nobel, nici Federația Internațională de Diabet nu au făcut publică convingerea lor că Paulescu a fost cel care a descoperit insulina, deși, în corespondența vremii, există aceste dovezi. Adevărul este însă internațional cunoscut, iar noi, românii, avem obligația de a reaminti lumii întregi aceste date. Meritul indiscutabil însă al echipei canadiene este purificarea insulinei și prima ei administrare la om.”

 

Medicația antidiabetică și diabetul gestațional

”Am mai vorbit însă, la această conferință, și despre fenotipurile complicațiilor cardio-vasculare la pacienții cu diabet zaharat și despre medicația antidiabetică, recomandată pacienților cu diabet zaharat de tip 2, cu scopul optimizării echilibrului glicemic, al scăderii morbidității și mortalității cardio-vasculare, renale și nu numai. Diabetul gestațional, care este în continuă creștere, a fost o altă temă a mea și am încercat să argumentez rolul stilului de viață, în prevenția, dar și în tratamentul acestuia, reușind astfel să tratăm peste 80% din paciente, fără tratament medicamentos”, a mai spus doctorul.

Cele mai importante tratamente și tehnologii inovative

”După descoperirea insulinei în 1921, a început rapid producția farmaceutică de insuline animale pentru tratamentul persoanelor cu diabet zaharat de tip 1. În ultimele câteva decenii, s-au înregistrat progrese științifice enorme, în terapia diabetului de tip 1, dar insulina nu vindecă, totuși, boala. Aceste inovații variază de la analogi de insulină de ultimă generație, până la dezvoltarea insulinelor inteligente, a insulinelor orale și săptămânale, a senzorilor de glucoză și a dispozitivelor de administrare a insulinei în buclă închisă, precum și strategii pentru înlocuirea durabilă a celulelor β pancreatice, împreună cu manipularea imunitară selectivă, pentru a păstra funcția celulelor β. În primii 60 de ani, s-au produs insuline animale pentru tratamentul diabetului de tip 1; de peste patru decenii, s-a introdus insulina umană recombinantă, apoi analogii de insulină cu acțiune rapidă, insulinele bazale mai noi (insulina degludec, insulina glargin U300) și, mai recent, analogii de insulină ultrarapizi”, a răspuns Prof. dr. Maria Moța, chestionată în legătură cu cele mai importante tratamente și tehnologii inovative în tratamentul diabetului.

A urmat o trecere în revistă a tratamentelor și inovațiilor așteptate:

Noi metode de eliberare a insulinei sunt studiate, scopul fiind acela de a reduce numărul de injecții zilnice: insulina săptămânală (icodec), insulinele orale rapide și lente, insulina inhalatorie, plasturii de insulină, toate vor deveni realitate în viitor.

Insuline inteligente, sensibile la glucoză: tot în scopul reducerii injecțiilor cu insulină, dar și pentru minimizarea hipoglicemiei, există un interes crescut pentru dezvoltarea unor noi insuline „deștepte” sau sensibile la glucoză; insulina ar putea fi administrată și depozitată într-un rezervor inactiv (plasture sau un dispozitiv de livrare biologic sau mecanic) și eliberată, atunci când este necesar, prin mecanisme deosebit de sensibile la glucoză.

Inovație în sistemele de administrare a insulinei – spre pancreasul artificial: dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de detectare a glucozei în interstițiu (CGMS) și de administrare a insulinei (prin pompa de insulină), împreună cu tehnologia „suspendă-înainte de hipoglicemie” și algoritmi predictivi, vor permite folosirea dispozitivelor cu buclă închisă (closed-loop)  hibride sau complet automatizate.

Regenerare celulară și terapii de înlocuire:domeniul a evoluat constant de la transplantul de pancreas și insule până la regenerarea celulei beta și implantarea de celule stem, din care derivă celulele β; se vor dezvolta terapii de înlocuire a celulelor β, care nu vor necesita imunosupresie, pe tot parcursul vieții.

Prevenirea diabetului de tip 1 și conservarea funcției celulelor beta: combinațiile de agenți imunosupresori ar produce o conservare mai mare a funcției celulelor beta decât o singură terapie; totuși, pe termen lung, siguranța unor astfel de abordări nu este banală.

A șaptea ediție Interdiab

Asociaţia pentru Studii Reno-Metabolice şi Nutriţionale (ASRMN) a organizat, în perioada 3-6 martie 2021, cea de-a șaptea ediţie a Conferinţei Internaţionale Managementul Interdisciplinar al Diabetului Zaharat şi al Complicaţiilor Sale (InterDiab), eveniment desfășurat, în premieră, online.

Ediţia InterDiab 2021 a avut ca temă centrală ”Implicaţiile diabetului zaharat, în medicina internă”. Ca în fiecare an, au fost organizate sesiuni interdisciplinare de: cardiologie, endocrinologie, nefrologie, diabetologie, dar şi alte specialităţi conexe.

Conferința a fost organizată în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice ”Prof. Dr. N.C. Paulescu”, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Endocrinologie și Societatea Română de Nefrologie.