„Problema rezistenței la antibiotice în țara noastră este una importantă, mai ales că, din datele oficiale existente, reiese că avem o problemă legată de germenii uzuali, cum ar fi stafilococul auriu, penumococul care are rezistență destul de mare la antibioticele uzuale. Trebuie făcut ceva în plus față de ceea ce s-a făcut până acum astfel încât să încercăm să ținem sub control, pe de-o parte, circulația acestor microorganisme care și-au dovedit capacitatea de a fi rezistente la unele antibiotice, iar, pe de altă parte, pentru a prezerva și conserva aceste antibiotice” – este semnalul exprimat în cadrul celui celui mai recent episod al Podcastului Antibioticele Mileniului III, de către Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel, medic primar boli infecțioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Preşedintele Comisiei de sănătate a Senatului.
Acesta a amintit că în urma cu câțiva ani Președintele Americii împreună cu Premierul Marii Britanii au adresat un mesaj clar companiilor farmaceutice, ca în următorii zece ani să avem 10 tipuri de antibiotice noi, însă acest lucru încă nu s-a întâmplat. „Suntem în aceeași fază în care eram și acum 5 – 7 ani, dar așteptăm să existe astfel de politici coerente care să mobilizeze companiile farmaceutice să dezvolte cercetări în acest sens. Noi trebuie să ne facem treaba și să încercăm păstrăm maximul din capacitatea actuală de eficacitate a antibioticelor pe care le avem în momentul de față”, a declarat Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel în cadrul podcastului moderat de Dr. Ștefan Busnatu, șef lucrări la UMF Carol Davila, medic cardiolog la Spitalul „Bagdasar Arseni” din București, podcast care a avut ca temă „Păstrarea eficienței antibioticelor”.
Cum apare rezistența la antibiotice?
Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu-Cercel a remarcat în cadrul campaniei Antibioticele Mileniului III un slogan pe care îl susține întru totul: „Tratează antibioticele cu grijă pentru un viitor fără grijă”.
„Consumul de antibiotice irațional stă la baza apariției în mare parte a acestei rezistențe a microorganismelor. Microorganismele nu își permit să mențină foarte mult timp această barieră înaltă de rezistență pentru că pentru ele aceste bariere sunt menținute cu consum de energie. Ceea ce se întâmplă în momenul de față la nivelul Europei cu criza energetică se întâmplă și la nivelul microorganismelor. Pentru a demonstra că ceea ce spun este adevărat este faptul că dacă scoatem din circulație un antibiotic pe o perioadă suficient de lungă de timp bacteriile își recapătă sensibilitatea inițială, ceea ce înseamnă că atâta timp cât nu există presiune pe ele ca să își mențină aceste mecanisme de rezistență active ele le închid și evident că aceste mecanisme pot fi oricând reactivate de către microorganisme. Așa cum trăim noi în societate așa trăiesc și microorganismele în societățile lor care se numesc unități formatoare de colonii”, a menționat reputatul specialist în boli infecțioase.
Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel a explicat pentru urmăritorii podcastului și ce sunt „superbacteriile”.
„Noi vorbim în momentul de față de modificarea sensibilității la antibiotice a unor germeni care este cunoscută și înseamnă o treaptă mai sus pentru antibiotice de a fi capabile să inactiveze germenii respectivi. Dar în momentul în care aceste bacterii saltă peste o treaptă și ajung la 2, 3 trepte de rezistență ele își modifică rezistența și se numesc Multidrug resistant, adică germeni cu rezistență multiplă la antibiotice. Ulterior apare încă o treaptă mai sus respectiv cu rezistență extinsă la mai multe clase de antibiotice și într-un final apare ce se numește pandrug-resistance adică nu mai sunt sensibile la nimic și sunt rezistente la absolut orice clasă de antibiotice pe care am încercat să o folosim”.
În cazul acesta extrem, profesorul Streinu-Cercel a amintit că Antibiotice Iași a reintrodus în portofoliu un antibiotic care s-a dovedit util în ținerea sub control a acestor infecții cu germeni care au rezistență deosebită la antibiotice. “Împreună cu colegii de la Antibiotice Iași s-a format un grup de lucru care să stabilească noile modalități prin care acest antibiotic de rezervă să poată fi folosit cu foarte multă precauție în așa fel încât să nu generăm prin suprautilizare iarăși apariția unor unei rezistențe suplimentare”.
„De multe ori se pune egal între febră și antibiotic și nu este corect, majoritatea bolilor febrile nu sunt date de infecții cu bacterii”
Moderatorul podcastului l-a întrebat pe profesorul Streinu-Cercel dacă antibioticele ajută în tratamentul răcelii sau gripei, ca linie terapeutică. “Categoric NU, pentru că antibioticele nu au nicio treabă cu virusurile. Împotriva virusurilor există medicamente care sunt antivirale, deci fiecare categorie de microorganisme își are tipul său de modalitate terapeutică. De multe ori se pune egal între febră și antibiotic și nu este corect, pentru că majoritatea bolilor febrile nu sunt date de infecții cu bacterii, majoritatea bolilor febrile, mai ales în acest sezon, sunt date de infecțiile virale. Constatăm în momentul de față că virusurile atacă… în haită și se asociază 2-3 virusuri în așa fel încât să atace același microorganism, iar formele de boală sunt deosebit de grave. În acest sens ne putem axa pe vaccinarea antigripală, pentru că astfel scoatem din discuție virusul gripal care poate da forme letale de boală, în special la femeia însărcinată”.
Efectele adverse ale consumului de antibiotice
Preşedintele Comisiei de sănătate a Senatului a atras atenția că antibioticele generează și efecte pentru cei care le folosesc excesiv, explicând că prima reacție adversă este generată de dismicrobismul intestinal. “La nivelul tubului digestiv avem între 500 și 1000 de specii de microorganisme. În momentul când noi înghițim un antibiotic de care nu avem nevoie acel antibiotic va acționa asupra florei noastre intestinale. Ca și consecințe, va apărea boala diareică. Cu cât avem mai multă grijă de microorganismele noastre cu atât este mai bine pentru toți din jurul nostru. Ceea ce a lăsat natura a lăsat foarte bine și noi ar trebui să păstrăm aceste reguli și să încercăm să folosim mai puține suplimente alimentare sau uneori chiar deloc. În momentul de față se vede un exces de suplimente alimentare care în ultimă instanță au și efecte toxice și principalele efecte toxice se regăsesc la nivelul ficatului. Sunt persoane care confundă alimentația cu suplimente alimentare, dar mancarea naturală este cu mult peste orice chimicală pe care am încerca să o introducem în noi”, a concluzionat Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel.
Sfaturile Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel
- Nu luați antibiotice „după ureche”!
- Dacă vi s-a prescris un antibiotic, va trebui să luați antibioticul pe toată perioada pentru care v-a fost prescris și să nu opriți terapia dacă constatați că după 24/48 de ore vă simțiți mai bine, pentru că nu veți realiza eradicarea bacteriologică.
- La părăsirea locului de muncă, personalul trebuie să se decontamineze pe mâini cu apă și săpun.
- Trebuie să îi învățăm pe cei mici cum să strănute: în cot și nu în mână!
Urmăriți versiunea video integrală, aici:
***
Antibioticele Mileniului III este un Program de comunicare profesională și responsabilitate socială, inițiat și susținut de Compania Antibiotice. În cadrul acestuia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor.
Obiectivul programului este de informare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și pentru a încuraja cele mai bune practici legate de utilizarea cu responsabilitate a antibioticelor, astfel încât acestea să-și păstreze eficacitatea și în viitor.
Programul are o pagină web, www.AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, și un raport special cu cele mai importante noutăți și studii pe aceaste temă, transmis lunar abonaților la platformă.
