Prof. Dr. Lucian Petrescu, Medic primar medicină internă și cardiologie: Nimeni nu ține cont de faptul că, în ultimii 20 de ani mor, în medie, prin afecțiuni cardio-vasculare, 800 de bolnavi/zi

Prof. Univ. Dr. Lucian Petrescu, Medic primar medicină internă și cardiologie, fost Șef Secție de Cardiologie în cadrul Institutului de Boli Cardio-Vasculare din Timișoara, actualmente pensionar, activând în cabinet privat de cardiologie a vorbit într-un interviu acordat platformei CardiologieModernă.ro, despre situația pacientului cardio-vascular în România și despre necesitatea schimbării, atât în rândul populației, cât și în rândul politicilor de sănătate și nu numai.

Referitor la afirmația conform căreia, în prezent, aproximativ 1 din 10 pacienți cu infarct miocardic acut are sub 45 ani, Prof. Dr. Lucian Petrescu afirmă: ” Cred că, în funcție de genetică, cultura zonală/locală, starea social-economică, starea serviciilor de sănătate, procentul indicat ar glisa ușor spre 3, dacă nu 4 din 10. România nu este un bun exemplu pentru nici una din condițiile precizate.”

Întrebat care sunt motivele pentru care tot mai mulți pacienți tineri fac infarct, medicul cardiolog a precizat, printre altele, importanța prevenției: ”Prevenția primară, și chiar cea secundară sunt sever deficitare, atât în viziunea (cultura igienico-sanitară) populației, cât și în cea a politicilor de sănătate actuale.”

Al doilea motiv este reprezentat de lipsa de investiții: ”Investiția de bani și tehnică/capital uman/know-how –  minimă, generează rezultate slabe.

Un alt motiv pe care-l identifică, este reprezentat de populația îmbătrânită a României, care a apărut pe fundamentul migrației populației tinere spre țări care oferă o calitate mai bună a vieții: ”Avem o populație îmbătrânită și nu prea, reticientă la sfatul medical, neîncrezătoare în sistem, cu anumite obiceiuri de viață și cu o alimentație care se bazează pe un înalt consum de toxice (junk food, tutun, alcool). O populație care consideră sedentarismul o virtute și nu sursa unei suferințe. Toate acestea crează o stare conflictuală psiho-socială”.

E nevoie de schimbarea unei paradigme, atât în rândul populației, cât și în cel al reprezentanților ei politici și administrativi

”În aceste condiții, doar schimbarea radicală a politicilor de sănătate, însemnând nu doar ziduri noi de spitale, ci școală de calitate, de la nivel de creșă la cel de studii doctorale și postuniversitare, informare susținută a populației și, bineînțeles, un program de formare a unei concepții despre sănătate publică diferite. În asta intră și pregătirea medicilor pentru tot ce însemnă calitate în actualitate, în responsabilitatea colectivă, a statului, și nu pe cont propriu, sub forma unei specializări “furate” în stagii umilitoare, la limita subzistenței, undeva în vestul Europei.”

”Să nu uităm transformările necesare în sistem, unde sunt incluse atât performanța prestației medicului, cadrelor medicale per global, cât și schimbarea relației pacient – servicii de sănătate, nu doar pacient-medic.”

”Nimeni nu ține cont de faptul că, în ultimii 20 de ani mor, în medie, prin afecțiuni cardio-vasculare, 800 de bolnavi/zi. ”

Medicul cardiolog susține că din punct de vedere statistic, România înregistrează rezultate foarte proaste privind rata mortalității cardio-vasculare:” Am făcut foarte mult caz de oamenii decedați în ultima epidemie virală a lumii, inclusiv a României. Instutuțiile europene de statistică au arătat că mortalitatea cardio-vasculară precoce și prevenibilă în România a trecut de 60% din totalul celei de profil… Așadar – vârf absolut de morbiditate și mortalitate (încă din 2016 mortalitatea cardio-vasculară, parte din mortalitatea generală a trecut de 60% – aceeași cifră fatidică – atâta vreme cât în Franța abia ajungea la 40%…), mult superior celui din cancer (oncologie), boli respiratorii, sau accidente rutiere.”

”Pe de altă parte, programe de sănătate – banii alocați prevenției primare, secundare și chiar terțiare în patologia cardio-vasculară sunt super-drămuiți. Desigur, răspunsul e cel obișnuit : noi românii avem mereu alte priorități, nicidecum școala sau sănătatea. Noi suntem într-o tranziție veșnică, exact cum spuneau cei mai buni români din secolul XIX – prin persoana unui ministru luminat – Maiorescu – forme fără fond.”

Prof. Dr. Lucian Petrescu subliniază faptul că, oamenii cei mai bolnavi sau susceptibili de boală sunt exact cei mai greu de monitorizat, iar motivul ține de situația economico-socială: ”Paradoxul (nu doar românesc) constă în faptul că cei mai bolnavi oameni sau pasibili de boală, mai ales în privința bolilor cardio-vasculare, sunt exact cel mai greu de monitorizat : cei care trăiesc la limita (sau sub limita) sărăciei, a unei cifre de școlarizare critice, a unei umilințe și lipse de igienă mentală severe. Greutățile de aici provin – în principal. Desigur, n-aș spune că cei aflați la popul opus, cei cu standard economic crescut sunt mult mai conștienți de riscul global cardio-vascular sau de consecințele neglijenței biologice și chiar moral-afective.”

”Sistemul nostru nu oferă stabilitate și funcționalitate.  Medicina insulară, individuală, e doar un mit comercial.”

”O medicină necorelată, fără circuite coerente și performante, începând de la medicina primară – de familie (ce termen neprotrivit, la urma urmei…), abia apoi la cea de ambulator de specialitate, și doar în ultim plan, cea de spital cu secții specializate –  este destinată eșecului perpetuu. ”

De asemenea, medicul scoate în evidență relația precară pe care o are pacientul român cu cadrele medicale: ”Nu e normal ca un cetățean onest să vină să-și măsoare tensiunea arterială sau nivelul lipidelor sanguine într-un cabinet privat de specialitate, gândind negativ despre medical lui generalist, care ar trebui să-l cunoască foarte bine și să-i monitorizeze competent și dotat (nu doar tehnic, ci și moral) cu tot ce are nevoie, în cel mai eficient mod, așa cum se întâmplă în sistemele funcționale medicale din alte țări. ”

În continuare, medicul ne prezintă o abordare, deloc complicată, care a reușit să influențeze rata mortalității din cauze cardio-vasculare:” În USA, marele progres realizat în cea mai gravă patologie cardio-vasculară – insuficiența cardiacă – a fost înființarea serviciului de asistente medicale specializate, arondate teritorial. Aceste asistente, care fac vizite sumare zilnice pacienților, măsurând constante biologice banale și întrebând bolnavul despre simptome comune, raportează apoi cardiologului responsabil cu monitorizarea, toate cele obținute. Așa s-a ajuns la scăderi marcante ale mortalității în această severă suferință, nemaivorbind de creșterea calității vieții. ”

”Din păcate, medicina modernă a crescut doar durata globală a vieții, nu și calitatea ei.”

”Sunt din ce în ce mai mulți bolnavi supraviețuind în condiții biologice, și implicit psihologice și morale, de nedescris. Ăsta nu este semnul unui progres real medical, oriunde s-ar petrece”, afirmă medicul cardiolog.

Chirurgia cardio-vasculară, un domeniu al interdisciplinarității

”Chirurgia cardio-vasculară, cu care m-am însoțit în cea mai mare parte a activității de 40 de ani în cardiolgie este, prin excelență, un domeniu al interdisciplinarității. Am avut și am, în persoana unui distins coleg și vechi prieten (probabil cel mai bun pe care l-am avut vreodată), Profesor Dr. Marian Gașpar, o șansă de a munci împreună, și la propriu și la figurat , atât când eram cardiolog în Clinica de Chirurgie Cardio-vasculară în institutul de Boli Cardio-vasculare din Timișoara, cât și când am trecut la cardiolgia intervențională, în USTACC, în Secția clinică de Cardiologie etc.

Importanța unui “heart-team” complet

Medicul cardiolog ne prezintă, succint, parcursul pe care îl are echipa multidisciplinară în abordarea pacientului cu probleme cardio-vasculare: ” Într-adevăr, nu este în sarcina chirurgului cardio-vascular să stabilească diagnosticele complete, atât morfologice cât și funcționale, ci a unui “heart team” complet – cardiolog non-invaziv, cardiolog invaziv, anestezist-terapie intensivă, asistente medicale specilizate, în fiecare sector, și, bineînțeles, medicul care cunoaște și care va prelua, invariabil și obligatoriu, pacientul deja operat – același legendar medic de familie, de la care ar trebui să pornească toată istoria, centralizatorul tuturor datelor bolnavului.”

Cu toate acestea, Prof. Dr. Lucian Petrescu susține că, la fel ca în orice alt domeniu, o echipă funcționează doar dacă există o bună colaborare între membrii acesteia. Referitor la acest aspect, cardiologul ne împărtășește din experiența proprie: ”În locul în care am lucrat, de cele mai multe ori, nu chiar întotdeauna, mult invocatul “heart team” a funcționat. Asta și datorită (ca să fiu sincer) calității relațiilor umane care au făcut cu atât mai posibil totul. Nu sunt convins că este un pattern general îmbrățișat – nici în România, nici prin alte părți. Am lucrat în alte 4 țări, și știu despre ce vorbesc. E drept, unele sisteme instituționalizează și supraveghează aceste protocoale de colaborare. Există și la noi un fel de rudiment, un mimesis după aceste standarde. Dar cam atât…”