Un material scris de biologul Maria Martac, consultant în nutriție DigestMed, pentru platforma DespreObezitate.ro.

Din cele mai vechi timpuri, Postul este o puternică metodă de purificare a corpului și a minții. Dincolo de abstinența alimentară, este bine ca Postul să aibă și o componentă mentală și emoțională, prin eliminarea, atât cât este posibil, a tuturor gândurilor și emoțiilor negative.

Mulți oameni practică postul, prin eliminarea din alimentație a produselor de origine animală și a alcoolului sau postul cu diverse lichide, dar și cea mai puternică formă de post: cel negru. Beneficiile postului negru au fost studiate și confirmate, chiar recent, de lumea academică.

Ținut corect, postul, poate aduce multe beneficii organismului, acestea raportându-se la evoluția organismului privat de hrană. Lipsa hranei determină utilizarea rezervelor de lipide ca sursă de energie, printr-un proces numit autoliză. Ficatul este responsabil de transformarea grăsimilor în cetone pe care le distribuie în tot corpul. Organismul uman, similar altor mamifere, de-a lungul evoluției sale, a petrecut mai mult timp în „post” decât în „abundență alimentară’‘, acest ultim fenomen fiind caracteristic mai ales secolului 21 și doar atât.

Câteva reguli benefice pentru sănătate în Post

În post, pentru că nu mâncăm proteină animală, responsabilă pentru senzația de sațietate, este firesc să ni se facă foame des. Pentru a fi benefică organismului această perioadă, nu trebuie să pierdem masă musculară prin aport insuficient de proteine. De asemenea, nu este recomandat să creștem rezerva de grăsime, prin consum exagerat de dulciuri și grăsimi saturate sau trans.

Zilele de post pot să ne îmbunătățească starea de sănătate cu condiția să respectăm câteva reguli:

  • Este bine să mâncăm conștient, doar când ne este foame (dar nu mai des de 3 ore) și să ne stabilim clar cantitatea de mâncare. Când am terminat ne ridicăm de la masă, chiar dacă avem senzația că nu ne-am săturat.
  • Să consumăm în special alimente vegetale bogate în proteine și fibre și nu doar carbohidrați (făinoase, cartofi, orez etc).
  • Să evităm să consumăm produse etichetate ‘de post’, considerându-le ca fiind sănătoase pentru că sunt vegetale, acest segment fiind exploatat exagerat în această perioadă.

O practică obligatorie este cititul etichetei. Verificăm în primul rând lista de ingrediente, care trebuie să fie cât mai scurtă și să conțină produse pe care le recunoaștem și apoi numărul de calorii și valorile energetice. Nu alegeți niciodată produse care conțin grăsimi trans și evitați adaosurile de zahăr.

Postul nu trebuie privit ca o perioadă de detoxifiere, personal nu cred și nu recomand astfel de cure. Dar, în egală măsură nu trebuie sa considerăm nici că avem liber la mâncare doar cu condiția să fie de natură vegetală.

Nu este în regulă să ciugulim toată ziua câte ceva, indiferent cât de sănătos este acel lucru. Orice aport excesiv de alimente, după cum bine știm, determină apariția rezistenței la insulină și creșterea țesutului adipos.

Să avem mese sațioase, care să ne țină de foame cel puțin 3 ore

Pentru a compensa lipsa proteinei animale, este recomandat să consumăm alimente bogate în proteine și lipide de origine vegetală (mazăre, fasole, linte, năut, ciuperci, quinoa, amaranth, hrișcă, migdale, nuci, alune, avocado, semințe de in, dovleac etc).

Este bine să consumăm carbohidrați complecși, cu descărcare prelungită pentru a ne ține de foame: orez integral, paste integrale, biscuiți și pâine din macriș integral.

Să nu neglijăm fibrele alimentare (din legumele verzi) și hidratarea.

O regulă esențială în perioadele de post este să avem mese sațioase, astfel încât să ne țină de foame cel puțin 3 ore.

Pentru că există adesea riscul să ne apuce foamea pe stradă sau la birou, unde nu găsim să mâncăm produse de post sănătoase, cel mai bine ar fi să avem permanent la noi un pachețel, o gustare sănătoasă care să ne permită să ne desfășurăm activitatea normal până ajungem acasă.

Exemple de astfel de gustări, care nu sunt perisabile, sunt: un măr, rondele de orez, fructe uscate, nuci, migdale, băuturi vegetale fără zahăr cu fulgi de ovăz, etc.

La polul opus, dar foarte la îndemână, se află oferta extrem de variată de covrigi, gogoși, merdenele, pateuri vegetale, șnitele din soia și multe altele, toate înecate în grăsimi trans, cu mult zahăr și coloranți care nu ne vor ajuta să ne curățăm spiritual, dar ne vor crește trigliceridele și colesterolul până la cer.

În post trebuie să vorbim despre cantitatea redusă a alimentelor

Salatele servite cu puțin ulei nerafinat și lămâie precum și legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, își păstrează conținutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, ușurează digestia, fiind un bun laxativ natural și stimulent al tranzitului intestinal. Consumatorii de varză, conopidă și tomate își pot reduce riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni și prostată.

Se recomandă consumul de apă și ceaiuri medicinale neîndulcite.

Deși majoritatea persoanelor se îngrașă în post, părerea mea este că putem slăbi în acestă perioadă. Fără să fie intermitent sau negru, fără să fie super restrictiv sau foarte permisiv, în post trebuie să vorbim despre cantitate redusă a alimentelor (chiar cu riscul de a resimți senzația de foame uneori), cu atenție pe calitatea lor, somn, meditație (reculegere), mișcare și multă recunoștință.

Pericolele mesei de Paște

Ieșirea din post (mai ales dacă vorbim de unul prelungit și foarte restrictiv) este un moment important care, dacă nu este realizat corespunzător, poate fi chiar periculos pentru organism. Corpul trebuie să se obișnuiască treptat cu mâncarea, crescând progresiv cantitatea și reintroducând produsele de origine animală în cantități mici.

Masa de Paște se poate ușor transforma dintr-un festin într-o criză digestivă dacă vom mânca toate bucatele într-o singură zi (ouă roșii, friptură, salate cu maioneză, pască) toate stropite cu vin, sucuri și alte licori.

Un ou cu o felie de pască dimineața, o porție mică de friptură cu salată verde la prânz și o porție de ciorbă seara, este suficient pentru a ne bucura de sărbătoare și a ne simți bine cu cei dragi.

Cu ajutorul postului, văzut ca mijloc de vindecare și de regăsire, putem fi mai sănătoși, mai puternici, mai echilibrați, mai fericiți și capabili de compasiune.

Biologul Maria Martac este tehnician nutriționist certificat CPESB, consultant în nutriție DigestMed, Health Coach la  Dr. Sears Wellness Institute. Scrie pentru minte și suflet pe www.mariamartac.ro, este Director general al www.alimentespeciale.ro și membru fondator AREA – Asociația Română de Educație în Alergii.

Puteți lua legătura cu dna Maria Martac și pe pagina sa personală de Facebook.