Dislipidemia este definită ca având niveluri prea mari sau scăzute de lipide din sânge. Lipidele din sânge sunt substanțe grase, cum ar fi trigliceridele și colesterolul. Dislipidemia poate să nu provoace întotdeauna simptome, dar poate duce la alte afecțiuni.

Mulți oameni au niveluri sănătoase de șipide, prin consumul unei alimentații echilibrate și prin alte aspecte ale stilului lor de viață. Cu toate acestea, unii necesită medicamente pentru a preveni probleme suplimentare de sănătate.

Dislipidemia apare atunci când cineva are niveluri anormale de lipide în sânge. În timp ce termenul descrie o gamă largă de afecțiuni, cele mai comune forme de dislipidemie implică:

  • niveluri ridicate de lipoproteine ​​cu densitate joasă (LDL) sau colesterol rău
  • niveluri scăzute de lipoproteine ​​de înaltă densitate (HDL) sau colesterol bun
  • niveluri ridicate de trigliceride
  • colesterol ridicat, care se referă la niveluri ridicate de LDL și trigliceride

Lipidele sau grăsimile sunt elementele de bază ale vieții și oferă energie celulelor. Lipidele includ:

  • Colesterolul LDL, care este considerat rău deoarece poate provoca formarea de plăci în vasele de sânge
  • Colesterolul HDL, care este considerat bun deoarece poate ajuta la eliminarea LDL din sânge
  • Trigliceridele, care se dezvoltă atunci când caloriile nu sunt arse imediat și sunt stocate în celulele adipoase.

Factorii genetici cauzează dislipidemie primară și este moștenită. Cauzele comune ale dislipidemiei primare includ:

  • Hiperlipidemia familială combinată, care se dezvoltă la adolescenți și adulții tineri și poate duce la creșterea colesterolului.
  • Hiper apo-beta-lipoproteinemie familială, o mutație a unui grup de lipoproteine ​​LDL numite apolipoproteine.
  • Hipertrigliceridemie familială, care duce la niveluri ridicate de trigliceride.
  • Hipercolesterolemie familială homozigotă sau poligenă, o mutație a receptorilor LDL.

 

Dislipidemie secundară

Dislipidemia secundară este cauzată de factori ai stilului de viață sau de afecțiuni medicale care interferează cu nivelul lipidelor din sânge, în timp. Cauzele frecvente ale dislipidemiei secundare includ:

  • obezitatea, în special excesul de greutate în jurul taliei
  • diabet
  • hipotiroidism
  • alcoolism
  • sindromul ovarului polichistic
  • sindrom metabolic
  • consumul excesiv de grăsimi, în special grăsimi saturate și trans
  • sindromul Cushing
  • boala inflamatorie intestinală
  • infecții severe, cum ar fi HIV
  • un anevrism de aortă abdominală

 

Factori de risc

Se știe că mai mulți factori cresc șansele de a dezvolta dislipidemie și afecțiuni asociate. Acești factori de risc includ:

  • obezitatea
  • un stil de viață sedentar
  • lipsa exercițiilor fizice regulate
  • consumul de alcool
  • consumul de tutun
  • consumul de droguri ilegale sau ilicite
  • infectii cu transmitere sexuala
  • diabet de tip 2
  • hipotiroidism
  • afectiuni cronice ale ficatului sau rinichilor
  • afecțiuni digestive
  • varsta mai inaintata
  • o dietă bogată în grăsimi saturate și trans
  • un părinte sau bunic cu dislipidemie
  • sexul feminin, deoarece femeile tind să experimenteze niveluri mai mari de LDL după menopauză

Un medic se va concentra de obicei pe scăderea nivelurilor de trigliceride și LDL ale unei persoane. Cu toate acestea, tratamentul poate varia, în funcție de cauza de bază a dislipidemiei și de cât de severă este aceasta.

Medicii pot prescrie unul sau mai multe medicamente care modifică nivelul de lipide al persoanelor cu niveluri foarte mari de colesterol total, de cel puțin 200 de miligrame per decilitru de sânge.

Colesterolul crescut este de obicei tratat cu statine, care interferează cu producția de colesterol în ficat. Dacă statinele nu reușesc să scadă nivelurile LDL și trigliceridelor, medicul poate recomanda medicamente suplimentare.

Unele modificări ale stilului de viață și suplimente pot ajuta la încurajarea nivelurilor sănătoase de lipide din sânge.

Tratamentele naturiste includ:

  • reducerea consumului de grăsimi nesănătoase, cum ar fi cele găsite în carnea roșie,
  • produsele lactate bogate în grăsimi,
  • carbohidrații rafinați,
  • ciocolata,
  • chipsurile și alimentele prăjite
  • exerciții regulate
  • menținerea unei greutăți corporale sănătoase, prin slăbire dacă este necesar
  • reducerea sau evitarea consumului de alcool
  • renunțarea la fumat și alte utilizări de produse din tutun
  • creșterea consumului de grăsimi polinesaturate sănătoase, cum ar fi cele găsite în nuci, semințe, leguminoase, pește, cereale integrale și ulei de măsline
  • consumul de ulei omega-3, fie ca lichid, fie în capsule
  • consumul de fibre alimentare din fructe, legume și cereale integrale
  • dsomn suficient,  6-8 ore pe noapte
  • consumul suficient de apă

Persoanele cu dislipidemie minoră de obicei nu prezintă simptome. Ei pot gestiona sau rezolva adesea afecțiunea prin ajustări ale stilului de viață.

Persoanele cu dislipidemie trebuie să contacteze un medic dacă prezintă simptome legate de inimă sau circulație, inclusiv:

  • dureri în piept 
  • ameţeală
  • palpitații cardiace
  • epuizare
  • umflarea gleznelor și picioarelor
  • probleme de respirație
  • transpirații reci
  • greață și arsuri la stomac

Persoanele care suferă de dislipidemie severă, în special cele cu alte afecțiuni medicale, ar putea avea nevoie să își gestioneze nivelul lipidelor din sânge cu medicamente, în plus față de schimbarea stilului de viață.

 

Sursa: Medicalnewstoday.com