Mercuri 24 martie,  începând cu ora 11:00, dr. Ștefan Busnatu a deschis cea de-a treia sesiune online a proiectului Școala Inimii cu prezentarea medicului invitat, dr. Maria Pană.

Dr. Maria Pană este medic cardiolog la Clinica de Cardiologie a Spitalului Clinic de Urgență ,,Bagdasar-Arseni’’, doctorandă cu activități de cercetare în domeniul prevenției cardiovasculare cu ajutorul tehnologiilor inteligente și Asistent Universitar al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila București.

Evenimentul a fost transmis live pe Facebook, unde pacienții au avut posibilitatea să adreseze întrebări invitatei, plecând de la tema dezbătută, Insuficiența cardiacă: Diagnosticul și tratamentul fără reinternări.

Sesiunea medical-educativă înregistrată poate fi urmărită pe pagina de Fb Dr. Ștefan Busnatu.

În episodul 3 Școala Inimii, Dr. Maria Pană atrage atenția asupra faptului că ”insuficiența cardiacă nu este o boală în sine, ci este consecința uneia sau a mai multor boli cardiovasculare”.

Insuficiența cardiacă poate fi provocată de boala cardiacă ischemică (îngustări la nivelul arterelor care irigă inima – stenoze), hipertensiune arterială (creșterea presiunii sângelui în vase), valvulopatiile (diminuarea deschiderii unei valve și îngustarea orificiului prin care trece sângele – stenoză valvulară, închiderea incompletă a valvei respective și regurgitarea sângelui – insuficiență valvulară), tulburările de ritm (aritmii, bătăi necorespunzătoare pe perioadă permanentă sau alternativă).

Medicul invitat a vorbit pacienților despre stabilirea diagnosticului și etapele pe care le cuprinde aceasta. Este vorba în primul rând de programarea unui consult cardiologic la medicul specialist.

Anamneza pacientului se referă la conversația pe care medicul o are cu pacientul despre istoricul acestuia, obiceiurile culinare, vicii precum fumatul și consumul de alcool, boli cardiovasculare existente în familie la rudele de gradul I.

Simptomele cele mai frecvent întâlnite la care pacienții ar trebui să fie atenți sunt senzația de sufocare, scăderea capacității de efort relaționat la un efort cu care pacientul era obișnuit anterior, retenția lichidelor în organism, de obicei, prin umflarea mebrelor inferioare.

Dr. Maria Pană recomandă pacienților răspunsuri cât mai sincere și amănunțite la întrebările adresate de către cardiolog în cadrul consultului și, important, faptul de a avea în posesia lor, atunci când merg la consultație, documente medicale de la foste internări, analize medicale anterioare.

Următoarea etapă în stabilirea diagnosticului se concretizează în examenul obiectiv al pacientului în care se monitorizează semnele de insuficiență cardiacă precum pulsul accelerat, sufluri anormale la inimă, mărirea de volum a membrelor inferioare, raluri pulmonare (zgomote) la ascultația cu stetoscopul ce pot indica prezența de lichid în țesutul pulmonar, mărirea de volum a ficatului sau a venelor jugulare.

Ulterior se efectuează electrocardiograma, o investigație foarte importantă. Aceasta înregistrează activitatea electrică a inimii (cu ventuze sau electrozi la nivelul  toracelui si membrelor inferioare și superioare). La ECG se pot observa bătăi accelerate, bătăi anormale, modificări ischemice, indicii de modificare a structurii inimii, astfel de observații fiind de mare folos în ghidarea către investigații viitoare.

Totuși, Dr. Maria Pană subliniază că ”electrocardiograma, pe cât este de utilă, nu este completă.” Cardiologul precizează că paleta de analize poate fi completată cu analize de sânge ce evidențiază și monitorizează factorii de risc precum colesterolul sau valorile de glicemie la diabetici.

De asemenea, aceasta menționează posibilitatea efectuării unei serii de analize specifice ce ne indică gradul de severitate a insuficienței cardiace: NT-pro-BNP. Troponina este o altă analiză specifică care se efectuează atunci când insuficiența cardiacă se asociază cu o boală precum ischemia miocardiacă.

”Investigațiile de rutină mai cuprind radiografia cardiopulmonară ( radiografia toracică) care ne arată modificările siluetei cardiace, dacă există sau nu o dilatare a cordului și impactul pe care toate aceste modificări le au asupra inimii prin intermediul creșterii presiunilor din interiorul acesteia, care apoi se vor reflecta asupra plămânilor.”

Ecocardiografia cardiacă este o investigație ce utilizează ultrasunete (se efectuează la nivelul toracelui cu sonda; medicul, prin intermediul unui display, ne ajută să apreciem modificările structurale și de mișcare anormală ale inimii și ale valvelor sale – cele 4 ușițe ce despart cele 4 camere ale inimii).

Alte analize ce vin în completarea celor menționate mai sus în funcție de diagnosticul fiecărui pacient sunt testele ECG de efort ce constau în mersul alert pe banda rulantă sau pe bicicletă.

 Coronarografia, o investigație minim invazivă (se pătrunde prin artera de la mână sau de la picior cu sonde până în vasele inimii unde se injectează substanță de contrast, astfel putându-se vedea dacă există blocaje de colesterol sau nu). Această investigație prezintă unele riscuri și se face numai cu indicațiile ferme ale medicului cardiolog, atunci când s-au epuizat alte metode de investigație. Coronarografia se poate efectua electiv (la pacienții cu suspiciune înaltă de boală cardiacă ischemică) sau în urgență, în cazul unui infarct miocardic acut.

De asemenea, în cazul pacienților cu tulburări de ritm sau valori tensionale necontrolate, se pot realiza monitorizări prelungite de tip electrocardiogramă sau monitorizare de tensiune arterială, pe 24 ore sau mai mult.

Cu privire la tratamentul pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, medicul a sumarizat date despre cele două căi ale tratamentului în cazul afecțiunilor cardiologice, respectiv tratamentul nonfarmacologic și cel farmacologic, punând un accent deosebit pe stilul de viață și controlul factorilor de risc.

În ce privește tratamentul nemedicamentos, medicul atenționează asupra faptului că ”respectarea unei diete sărace în sare este crucială” în cazul acestor pacienți. Este vorba de un consum sub 3 grame de sodiu pe zi, sarea efectiv pusă în mancare. De asemenea, recomandă atenție sporită în privința alimentelor conservate cum sunt murăturile, dar și în cazul semipreparatelor: consumul de mezeluri, ori preparate de tip fastfood și produse precum vegeta și knor ce conțin un aport ascuns de sare. Dieta pacientului cardiac trebuie să fie săracă în grăsimi animale. Totodată, este necesară hidratarea suficientă cu apă și ceaiuri neîndulcite.”Hidratarea organismului se raportează la greutatea corporală”.

În cazul fumătorilor, medicul recomandă renunțarea la acest obicei care influențează foarte mult creșterea valorilor tensionale, și scăderea în greutate în cazul pacienților supraponderali. Renunțatul la fumat încetinește dezvoltarea plăcilor de ateroscleroză, adică depozitele de grăsimi de la nivelul vaselor, iar exercițiul fizic constant – 150 minute pe săptămână (atunci când nu este contraindicat chiar de medicul cardiolog) duce la creșterea speranței de viață, la scăderea numărului de complicații și la ameliorarea simptomatologiei.

Dr. Ștefan Busnatu aduce în prim-plan un element cheie în ceea ce privește prevenția: ”Atunci când vorbim de prevenție, să avem în vedere importanța comunicării medic-pacient.”

Interacțiunea eficientă dintre medic și pacient duce la stabilirea unor tratamente și regimuri personalizate în funcție de viața pacientului, activitățile fizice, sociale, locul de muncă, tabieturi etc., pentru a ghida pacientul pe un drum cu cât mai puține reinternări.

Sub deviza Școlii Inimii – ”Mai bine prevenim decât să tratăm”, Dr. Ștefan Busnatu marchează și în cadrul acestei sesiuni, importanța efectuării unui program de recuperare cardiacă în cadrul căruia pacientul va parcurge investigațiile descrise de Dr. Maria Pană.

În urma acestui program, pacientul cu afecțiuni ale inimii se familiarizează cu procedurile medicale, terminologiile și, important, ajunge să-și cunoască mult mai bine corpul.

La finalul sesiunii online, medicii au răspuns întrebărilor adresate de către pacienți la transmisia live pe Facebook. Înainte de orice altă indicație medicală oferită, recomandările medicilor conțin îndemnuri de inițiative de prevenție primară ce se concretizează prin parcurgerea unor investigații medicale, începând cu consultul la cardiolog și la medicii specialiști din alte zone medicale, acolo unde pacienții au afecțiuni asociate.

”Cei care nu se cunosc ca având o afecțiune cardiovasculară, după împlinirea vârstei de 35-40 de ani, ar fi indicat să ia în calcul evaluarea cardiologică ca un screening baseline. Sunt diferite calculatoare de risc care pot fi folosite chiar și de pacienți, lansate de Societatea Europeană de Cardiologie sau de Societatea Română de Cardiologie,unde  pacienții își pot calcula un score risk, introducând indici precum vârsta, factorii de risc, valori tensiune, colesterol, iar acesta generează un risc de venimente cardiovasculare în următorii 10 ani.”

Ștefan Bușnatu este de părere ca această măsură de calculare a riscului cardiovascular ține de un management corect de medicină primară, iar medicii de familie ar trebui să-l aplice pacienților în cabinetele lor prin supunerea acestora unui screening de risc cardiovascular, încât aceștia să-și poată ghida pacienții cât mai precoce către o interacțiune cu un cardiolog, pentru a optimiza prevenția și pentru a interveni atunci când prevenția chiar este posibilă.