Pacientul aflat în program cronic de dializă, fie în hemodializă (HD), fie în dializă peritoneală (DP), reprezintă o categorie aparte de pacient”, declară Dr. Lavinia Brătescu, medic șef al Centrului de Nefrologie si Dializă Diaverum Morarilor din București și coordonator național al Programului de Prevenție Diaverum România, într-un material realizat pentru platforma Nefrologia.ro.

Medicul specialist prezintă aspectele importante din viața pacientului dializat, precum și schimbările prin care trece acesta.

În primul rând, acomodarea psihologică a pacientului cu un nou mod de viață, care de cele mai multe ori este dificil de acceptat, cu precădere la începutul terapiei, crează acestuia nevoia unui suport important din partea echipei medicale de îngrijire. De cele mai multe ori, pacientul amână inițierea dializei, uneori inacceptabil de mult, punându-și chiar viața în pericol prin complicațiile inevitabile ale sindromului uremic.

Îngrijirea multidisciplinară reprezintă un aspect important

Trecerea de la viața de dinainte de dializă (de “pre-dializă”), la cea de persoană dializată este ceva mai lină, dacă pacientul s-a aflat în îngrijirea unei echipe medicale alcătuite din medic nefrolog, asistent, dietetician, psiholog, iar această echipă medicală a colaborat îndeaproape cu ceilalți piloni implicați în îngrijirea pacientului cu Boală cronică de rinichi (BCR) – medicul cardiolog, diabetolog, medicul de familie, etc. Toate acestea sunt necesare, deoarece pacientul cu BCR are nevoie de o îngrijire multidisciplinară, de tratamente comun agreate de către echipa de îngrijire, astfel oferindu-i siguranța de care are nevoie, cu atât mai mult cu cât pacientul se apropie de inițierea terapiei de supleere renală prin dializă.

Dializa este o parte a vieții pacientului, un alt mod de viață și este nevoie ca acesta să ia parte activ în propria îngrijire

Un aspect foarte important în prognosticul pacientului după inițierea dializei, este deprinderea autoîngrijirii, modul în care acesta își înțelege afecțiunea și învață să trăiască cu ea.

De-a lungul timpului, câteva aspecte au modificat “pattern-ul” pacientului dializat la nivel mondial

Creșterea speranței de viață, a procentului pacienților cu diabet zaharat și a celor cu afecțiuni cardio-vasculare, au făcut ca la inițierea dializei pacientul să aibă tot mai multe comorbidități, unele date de vârsta înaintată, iar altele de afectarea cardiacă, vasculară și neurologică, ceea ce duce la o mult mai atentă monitorizare a acestor pacienți după inițierea dializei, cât și la o dificultate a creării abordului vascular (fistula arterio-venoasă) necesar terapiei prin hemodializă, cauza fiind calitatea deficitară a patului vascular al pacientului.

De aceea, atunci când este posibil, alegerea dializei peritoneale ca metodă inițială de supleere renală este de dorit. Avantajele acestei metode sunt multiple, însă unul dintre aceste avantaje este acela că această metodă conservă patul vascular al pacientului o perioadă îndelungată de timp.

Mai mult, tot acest “pattern” al pacientului dializat, poate conduce la internări repetate și costuri suplimentare din partea sistemului medical, pentru acoperirea tuturor nevoilor acestuia.

După inițierea dializei, pacientul trebuie să-și modifice stilul de viață

După inițierea dializei (cu precădere a hemodializei), este necesar ca pacientul să se acomodeze cu câteva restricții și deprinderi, care îi modifică puțin stilul de viață. Dacă pacientul s-a aflat în monitorizarea unui medic nefrolog și a echipei acestuia înainte de inițierea dializei, acesta este familiarizat optim printr-un program de educație medicală structurat, cu modificările stilului de viață și dietei după inițierea terapiei de supleere renală.

Îngrijirea abordului vascular, a fistulei arterio-venoase, este unul dintre aspectele esențiale a vieții unui pacient dializat. Abordul vascular este “calea spre viață” și crează comfortul vieții în dializă.

Dacă în perioada “pre-dialitică” era nevoie de o diminuare a aportului proteic (în special a proteinelor de origine animală), odată cu inițierea dializei, această restricție nu mai este necesară, dar apar unele noi:

  • restricția de alimente bogate în potasiu și în fosfați
  • restricția de lichide – mai ales la pacienții cu diureză redusă sau absentă

Excesul de potasiu din alimente poate conduce la tulburări grave de ritm cardiac, putând pune în pericol chiar viața pacientului. Pe de altă parte, hiperfosfatemia necontrolată este generatorul tulburărilor metabolismului fosfo-calcic.

Un aspect extrem de important, este evitarea hiperhidratării dintre două ședințe de dializă (prin consumul în exces de lichide), care are o serie de consecințe clinice, unele reprezentând urgențe medicale, cum ar fi edemul pulmonar acut.

Un alt aspect esențial este complianța pacientului la recomandările tratamentului prin dializă, iar aici medicul nefrolog face referire la respectarea prescripției medicale a acestei terapii: numărul de ședințe de dializă/săptămână, durata acestora, debitul prescris al pompei de sânge, etc.

Medicul nefrolog din centrul de dializă este singurul care poate conduce optim acest tratament și parametrii prescriși ai acestuia, evitându-se astfel complicațiile pe termen lung care ar putea deriva dintr-o eficiență suboptimală a dializei.

Odată cu diminuarea funcției rinichilor, în stadii avansate de boală și apoi în dializă, în majoritatea cazurilor, apar două complicații importante, care necesită o atenție deosebită:

  1. anemia secundar renală
  2. tulburările mineral-osoase, prin dezechilibre ale metabolismului fosfo-calcic

Ambele afecțiuni sunt abordate și tratate în cadrul terapiei prin dializă (administrare de eritropoietină, preparate cu fier), însă este nevoie și de o anumită conduită terapeutică pe care pacientul să o urmeze la domiciliu (tratamentul cu chelatori de fosfați și/ sau vitamina D).

 Monitorizarea cardio-vasculară – factor cheie în managementul pacientului dializat

Este binecunoscut că un procent covârșitor de pacienți dializați prezintă afectare cardio-vasculară, uneori importantă, boala cronică de rinichi fiind un factor de risc cardio-vascular independent care crește riscul evenimentelor cardio-vasculare fatale și nefatale. Așadar, practic toți pacienții incluși în program cronic de dializă trebuie atent monitorizați în ceea ce privește afectarea cadio-vasculară, de multe ori fiind necesar suportul unui cardiolog intervenționist sau chirurg cardio-vascular.

Multiplele particularități pe care le prezintă un pacient dializat și complicațiile legate de pierderea funcțiilor rinichilor, fac ca un astfel de pacient să fie dificil de abordat și tratat. Este nevoie de o deschidere mai mare în ceea ce privește tratamentul acestei categorii de pacienți și facilitarea unor circuite prin care aceștia pot avea acces la toata gama de investigații și tratamente de care au nevoie.

 

Diaverum

În fiecare dintre clinicile Diaverum un rol important îl joacă monitorizarea pacienților cu boala cronică de rinichi. Diagnosticul corect și în timp util al afectării renale și abordarea corectă în funcție de stadiul bolii cronice de rinichi, permite încetinirea evoluției acesteia, tratarea complicațiilor secundare, abordarea comorbidităților asociate, precum și pregătirea pacienților pentru tratamentul de substituție a funcției renale.

Modul în care noi îngrijim pacienții în cadrul clinicilor Diaverum din România, asigurându-ne permanent că le oferim servicii medicale la un înalt nivel de excelență, precum și felul în care îi ajutăm să poată ducă o viață împlinită, sunt fundamente ale culturii noastre organizaționale. Programul de Prevenție Diaverum România, adresat pacienților la risc de a dezvolta BCR sau cu Boală cronică de rinichi, în diverse stadii, înainte de nevoia începerii terapiei de substituție a funcției renale, precum și Programul d.Holiday – Dializa de vacanță, care facilitează posibilitatea ca pacientul dializat să poată beneficia de continuarea tratamentului atât în țară, cât și în străinătate, atunci când acesta alege să plece în vacanță, sunt doar două dintre programele companiei noastre care vorbesc de la sine despre acel “True care” (Adevărata grijă), pe care ni-l dorim cu toții.

Adevărata grijă.

Îngrijire, îngrijire adevărată

Pentru viață!

www.diaverum.com