Cancerul de sân este una din principalele cauze de mortalitate în rândul femeilor din România. Anual sunt înregistrate mii de noi cazuri de cancer de sân, însă boala despre care majoritatea femeilor vorbesc cu frică poate fi tratată, dacă este depistată din timp. Cancerul de sân, cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor și a doua boală ca rată a mortalității din România, descoperit în fază incipientă, poate fi vindecat. Screening-ul anual poate fi salvator de vieți, motiv pentru care medicii specialiști trag un semnal de alarmă în privința importanței prevenției prin realizarea la timp a mamografiilor și a ecografiilor mamare.

În Romania, potrivit unui studiu realizat de Coaliția Organizațiilor de Pacieți cu Afecțiuni Cronice, 74% din cancerele de sân sunt diagnosticate în faza avansată, atunci când poate fi prea târziu, în momentul în care tratamentul nu mai poate aduce vindecarea, ci doar prelungirea vieții.

Cancerul mamar a reprezentat în 2020 a treia cea mai întâlnită formă de cancer la femei, înregistrându-se peste 12.000 de noi cazuri. Tot în anul 2020, peste 4.000 de femei au pierdut lupta cu cancerul de sân, potrivit datelor pulicate de Institutul Național de Sănătate Publică.

Conform unui articol publicat în revista National Library of Medicine, nu mai puțin de 8 din 10 femei (79%) din România au declarat că nu și-au efectuat niciodată în viața lor o mamografie. Eurostat vine și întărește afirmația, cu un studiu prin care arată că România, în acest moment, ocupă ultimul loc în UE în materie de screening pentru cancerul de sân.

Lipsa de educație în ceea ce privește prevenția influențează negativ comportamentul femeilor din România, numărul celor care merg periodic la medic și efectuează screeningul anual, fie ecografia mamară, fie mamografia, în funcție de vârstă, fiind unul scăzut.

De-a lungul timpului, s-au perpetuat o multitudine de mituri despre mamografie: de la faptul că e dureroasă, incomodă, la faptul că poate face chiar rău, internetul este plin de preconcepții care pot pune o barieră de frică.

Cristina Aurelia Bilbie, medic primar radiologie – imagistică medicală în cadrul Rețelei de sănătate REGINA MARIA, cu competențe în senologie, computer tomograf și imagistică prin rezonanță magnetică, explică de ce este atât de important comportamentul preventiv și cum investigațiile medicale de screening pot salva mii de vieți în fiecare an.

Ecografia mamară sau mamografia. Cum știu ce este cel mai bine pentru mine?

Până la vârsta de 40 de ani, investigația de rutină în cancerul de sân este ecografia mamară. După această vârstă, se recomandă examinarea mamografică, deoarece se schimbă textura sânului.

În general, ecografia de sân se recomandă anual de rutină, iar mamografia la doi ani. În funcție de modificările găsite la examinările precedente sau de antecedentele personale, re-evaluările pot fi recomandate repetat la interval mai scurt.

Examinarea ecografică se poate face la cerere sau oricât de des e necesar, nefiind iradiantă. In cazul mamografiei, aceasta fiind o examinare radiografică, iradiantă, necesită recomandare din partea unui medic specialist, ținând cont de vârsta femeii, de modificările clinice la nivelul sânului sau de antecedentele în familie.

La ce vârstă este necesară prima mamografie și cât de des ar trebui să repetăm această investigație imagistică?

Examinarea mamografică de screening (control fără simptome) se efectuează după vârsta de 40 de ani.

Mamografia se poate recomanda si înainte de vârsta de 40 de ani, atunci când există o indicație în urma unei examinări ecografice anormale sau în cazul antecedentelor familiale.

În Romania, încă nu sunt implementate programe naționale de screening pentru cancerul mamar, de aceea, urmând recomandările societăților europene de senologie, specialiștii senologi indică efectuarea mamografiei bilaterale la doi ani de zile, ca screening. Bineînțeles, în cazuri punctuale, atunci când mamografic se urmărește o modificare, ea poate fi recomandată și mai devreme, la 6 luni sau un an.

Absența nodulilor la palparea sânilor garantează faptul ca nu există elemente în țesutul mamar care să conducă la dezvoltarea cancerului?

Prezența anomaliilor sau absența lor la controlul palpator senologic nu e întotdeauna corelată cu examinările imagistice. Astfel, anumite modificări vizibile ecografic sau mamografic nu se simt la palpare. Autopalparea aduce pacienta mai devreme la examinarea imagistică, dar nu elimină necesitatea acesteia și nu o înlocuiește.

Dacă în istoricul familial nu sunt cazuri de cancer de sân, este obligatorie mamografia?

Mamografia este principala metodă de screening în cancerul mamar. Așadar da, după 40 de ani, fiecare femeie ar trebui să efectueze o mamografie de control, din 2 în 2 ani, chiar și fără o simptomatologie specifică.

Este mamografia o investigație care doare? Se simte durere în timpul controlului?  

Durerea în timpul examinării mamografice este, de fapt, o presiune dată de compresia sânului între două plăci, pentru câteva secunde, timp în care se realizează incidența radiografică. Se obțin câte două incidente pentru fiecare sân.

Această presiune este resimțită diferit de fiecare femeie, în funcție de senibilitatea fiecăreia. Există și câteva recomandări pentru a evita acest discomfort: este recomandată realizarea investigației în primele zile după menstră, atunci când sânii sunt mai puțin sensibili.

Compresia mamografică este făcută dozat, particular fiecărei femei, în funcție de mărimea sânului, densitatea sau sensibilitatea ei, tehnicianul sau asistenta fiind în permanent contact și comunicând cu pacienta.

Care este procedura prin care se derulează controlul și cât durează?  

Fiecare sân va fi examinat radiografic separat si este necesar ca pacienta să își țină respirația pentru câteva secunde în timp ce se face fiecare radiografie. Pentru unele radiografii, sânul va fi comprimat pentru scurt timp între două plăci din material plastic. Se realizează două compresii pentru fiecare sân în parte, în unghiuri diferte de înclinație.

Sunt emise radiații în timpul mamografiei?

Mamografia este o examinare iradiantă, principiul tehnic fiind radiografia în două unghiuri a țesului glandular al fiecărui sân. Noile aparate de mamografie permit dozarea și reducerea cantității de raze X pentru fiecare incidență, astfel, doza totală de raze a unei mamografii ajungând să fie mult mai scăzută decât doza unei radiografii pulmonare.

Există anumite cazuri în care sunt compromise rezultatele unei mamografii?

Elementele ce pot perturba până la compromitere o imagine mamografică pot fi  mișcarea pacientei în timpul execuției mamografice și artefactele date de produsele cosmetice: deodorante, pudre, loțiuni, parfumuri sau creme la nivelul sânilor sau axilei – de aceea, nu se recomandă utilizarea acestora înainte de prezentarea la mamografie.

Regimul de viață influențează sau reduce riscul apariției cancerului de sân?

Bineînțeles, un regim de viață echilibrat îmbunătățește calitatea vieții și poate reduce riscul apariției cancerului de sân. Desigur, sunt și alte obiceiuri care influențează această maladie: fumatul, consumul de alcool, alimentația bogată în grăsimi și dulciuri, tratamentele hormonale.

Cum le încurajați pe acele femei care se simt inconfortabil înainte de o mamografie?

În primul rând, pacientele trebuie să fie informate despre importanța mamografiei.

Examinarea în perioadele optime pentru evitarea unui moment neplăcut, dureros, comunicarea cu delicatețe și empatia sunt lucrurile pe care le oferim pacientelor în cadrul acestei investigații delicate, dar atât de necesară.

Prevenția, în general, ține de educație, de grija și respectul pe care fiecare femeie și-l poartă ei însăși. Screening-ul periodic, autopalparea ca metodă pentru depistarea eventualelor nereguli de la nivelul sânului înseamnă o șansă în plus la viață. Orice amânare a realizării mamografiei sau a ecografiei mamare înseamnă doar o prescurtare a șanselor de vindecare.

Află mai multe detalii despre mamografie pe https://www.reginamaria.ro/mamografia-salveaza-vieti