În cadrul webinarului Ora specialistului, intitulat „Chirurgia valvulară minim invazivă”, desfășurat în data de 22 mai, Dr. Oana Ioniță, Medic specialist Cardiologie, a vorbit despre evaluarea ecocardiografică în chirurgia valvulară minim-invazivă.
Evaluarea ecocardiografică în chirurgia valvulară începe cu evaluarea inițială, preprocedurală, în cadrul căreia pacientul trebuie să fie examinat atent, printr-o o ecografie transtoracică completă, la care se poate adăuga în unele situații și ecografia transesofagiană. În cadrul celei de-a doua etape, intrapocedural, se realizează următoarele:
- confirmarea diagnosticului preoperator;
- identificarea unor leziuni asociate neevidențiate anterior;
- ajustare a planului chirurgical/anestezic;
- evaluarea postprocedurală a rezultatului.
Evaluarea preprocedurală – condiții hemodinamice
„În cazul în care nu ne este foarte clar mecanismul sau vrem detalii suplimentare, completăm preoperator investigațiile cu ecografia transesofagiană. Evaluarea aceasta este mult mai importantă la pacienții la care vrem să cuantificăm mai precis severitatea. E ideal să efectuăm aceste evaluări, mai ales pentru valva mitrală, în condiții hemodinamice mult mai apropiate de viața normală și nu neapărat pentru atunci când pacientul se află sub anestezie generală. Mecanismul valvulopatiei și morfologia valvei rămân aceleași, dar pentru severitate în anumite momente ne trebuie această evaluare”, a declarat Dr. Oana Ioniță.
„Trebuie să fim atenți când redactăm buletinul, cum interpretăm anumite valvulopatii, mai ales pe cele moderate, pentru că managementul e diferit și e o zonă în care trebuie să apelăm întotdeauna, pe cât este posibil, la cuantificare”, precizează medicul specialist.
Discrepanțe între evaluarea preprocedurală și evaluarea pre bypass cardio-pulmonar
Dr. Oana Ioniță a subliniat importanța ecocardiografiei transesofagiane în chirurgia valvulară: „Întotdeauna se efectuează în sala de operații și ecocardiografie transesofagiană pentru că sunt date care ne arată că pot exista anumite discrepanțe între ceea ce vedem înainte și ceea ce se găsește înaintea bypass-ului cardiopulmonar.”
„În literatură se menționează că undeva în 8% din cazuri există diferențe și cam în jumătate din acestea se schimbă un pic planul operator. În general este vorba fie de adăugarea unor altor proceduri, fie de schimbarea unor aborduri, tipul de abord din minim-invaziv în clasic, sau rarisim, și asta ar trebui să fie o excepție, se poate ajunge inclusiv la contramandarea unor operații.”
Evaluarea ecocardiografică în chirurgia valvulară – protezarea
„În momentul în care intervenția chirurgicală va fi de protezare, aș spune că rolul nostru este un pic mai mic și terminăm ceva mai repede partea noastră în sala de operație. Bineînțeles că în afara unei evaluări complete de caracterizare a leziunii și a problemelor asociate trebuie să furnizăm date privind dimensiunea inelului aortic, să ne uităm la aorta ascendentă, iar post-operator să ne uităm dacă proteza respectivă funționează normal, dacă are sau nu leakuri și să-i măsurăm vitezele”.
Evaluarea ecocardiografică în chirurgia valvulară – repararea
În cazul plastiilor valvulare, Dr. Ioniță menționează că situația este un pic mai complexă: „Trebuie să furnizăm date suplimentare, nu numai mecanismul, trebuie să și măsurăm în general minim inelul mitral, măsurăm lungimea cuspelor anterioară și posterioară. Sunt anumite situații în care se poate cere și ce lungime să fie aleasă pentru cordaje. Trebuie să evaluăm de asemena riscul de SAM.”
„La sfârșitul procedurii trebuie să ne uităm la regurgitarea reziduală, la gradienți, la aspectul anatomic al plastiei, adică dacă există un trigon de coaptare, dacă există o zonă bună de coaptare între cuspe, dacă există sau nu SAM și bineînțeles, la funcția ventricului stâng. Dacă într-o patologie de valvă mitrală avem o problemă legată de hipotensiune sau de scăderea funcției cardiace, trebuie să nu uităm de poziția arterei circumflexe în șanțul interventricular posterior și de faptul că aceasta poate fi lezată.”
Evaluarea ecocardiografică în chirurgia minim-invazivă
„La montarea canulei pe artera femurală trebuie să urmărim, să vizualizăm ghidul prin aorta descendentă toracică. Există situații în care clamparea aortei poate fi efectuată endo-aortic printr-un balonaș, și atunci trebuie să fim atenți unde e balonașul și să-l monitorizăm în cursul intervenției. De asemenea, un lucru important în cadrul cardioplegiei este să evaluăm gradul regurgitării aortice.”
„În afară de aceste evaluări, trebuie să fim în sală și la finalul intervenției, nu numai să monitorizăm rezultatul, dar să și ajutăm în diferite situații, de exemplu să supraveghem să nu fie mult aer la nivel intracardiac. Noi anunțăm chirurgul despre aceste lucruri. Trebuie să fim de față în orice situație neprevăzută”, concluzionează Dr. Oana Ioniță.
***
Webinarul Chirurgia valvulară minim invazivă a fost organizat de Oameni și Companii, cu suportul NORD – Grupul Medical Provita.
Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.