Pandemia de COVID-19 și restricțiile impuse de starea de urgență au influențat nu doar tratamentul și modul de viață al diabeticilor, ci pe noi toți, ajungând să ieșim din pandemie ”mai bolnavi, mai speriați și mai obosiți fizic, psihic și emoțional, decât din orice alt moment de până acum, iar, din păcate, se pare că mai durează”, după cum a arătat, într-un interviu pentru portalul RoDiabet, dr. Laura Ene, medic primar diabet, nutriţie și boli metabolice, membră a Colegiului Medicilor din România, a Societății Române de Nutriție, Diabet și Boli Metabolice și a Fundației pentru Alimentație Sănătoasă.

În condiții de pandemie însă, diabeticii au avut mult de suferit. ”În primul rând, a fost vorba de lipsa mișcării, de restricțiile impuse cu privire la ieșirea din casă. Se știe foarte bine că mișcarea este cel mai fiziologic mod de a scădea glicemia, iar, în momentul în care toată lumea a fost nevoită să stea în casă sau a avut restricții la ieșit, mișcarea a încetat să mai fie un ajutor în controlul glicemiei, iar lipsa ei, cu siguranță, a dus la creșterea în greutate și dezechilibrarea diabetului”, a arătat dr. Ene.

 

Efectele lipsei de alimente proaspete

Aceasta a mai vorbit și despre lipsa alimentelor proaspete, cumpărate zilnic din piață sau de la hipermarket, stocurile de alimente care au fost făcute și care nu au fost de cea mai bună calitate și nici de cel mai mare ajutor pentru diabetici, mă refer aici la produse precum făină, mălai, ulei, fasole boabe, cartofi, aceste alimente nu se strică, dar strică echilibrul glicemic, dacă te alimentezi în exces cu ele.

De semenea, teama, frica, nesiguranța, anxietatea, au făcut din nou ravagii printre persoanele de vârsta a treia care suferă de diabet, iar stresul se știe că scade imunitatea și crește glicemia, ceea ce a constituit încă un element de dezechilibru al glicemiilor.

Medicul a mai atras atenția că, nu în ultimul rând, a existat și o stare de plictiseală îmbinată cu anxietatea, care, de cele mai multe ori, s-au depășit prin mâncatul necontrolat, cu ronțăieli, cu un comportament alimentar nepotrivit, de genul mâncatului pe fond emoțional, compulsiv sau dezordonat, de stres și de plictiseală.

 

Criza medicamentelor, o realitate

”Ca să nu mai vorbim de criza medicamentelor, care a fost reală, și de lipsa de acces la medic, în serviciile de asistență medicală ambulatorie pentru cei care chiar ar fi avut nevoie pentru tratarea comorbidităților și a îngrijirii tuturor celorlalte boli cronice. Pacientul cu diabet nu este un pacient deloc simplu, de obicei, asociază boli de inimă, boli cerebrovasculare, boli pulmonare, afecțiuni neurologice, nefrologice, probleme articulare, toate acestea fiind, cu siguranță, agravate de creșterea în greutate, alimentația nepotrivită și lipsa de mișcare”, a mai spus medicul.

 

Hidratarea, esențială

Nu doar pandemia, ci și vara constituie o provocare pentru diabetici: ”Hidratarea este unul din cele mai importante aspecte de care trebuie să țină cont mai ales pacienții cu diabet, în această periodă. Se recomandă apa simplă, nicidecum îndulcită.  Atenție la îndulcitorii naturali, de tipul miere, siropuri de agave, de arțar și fructoză. Sunt forme de zahăr și cresc glicemia. Se recomandă îndulcitori artificiali de tipul stevia + eritritol. Atenție, de asemenea, la compoturile de fructe, acestea trebuie preparate fără zahăr adaugăt. Fresh-urile de fructe sunt interzise pacientilor cu diabet. Se recomandă apa fructată sau apa cu zeamă de lămâie ori de portocale, apa plată sau minerală.  Rețeta mea preferată pentru vară este jumătate de lămâie + jumătate de portocală, stoarse în 1,5 litri de apă + câteva frunze de mentă sau ghimbir + îndulcitor după gust.”

 

Atenție la ape vitamizate și fructe

”Mare atenție la apele vitaminizate din comerț deoarece pot avea zahăr adăugat”, a mai avertizat dr. Ene, în opinia căreia este ”de preferat este să puneti o tabletă efervescentă de calciu-magneziu în apa de peste zi, pentru a vă reface capitalul de vitamine și minerale de care corpul are mare nevoie, în această perioadă a anului; atentie și la consumul de fructe, din aceasta perioadă; porția de fructe recomandată diabeticilor este de 2 fructe/zi, iar, dacă simt nevoia să mănânce mai mult, recomandarea este să nu se depășească 5 porții pe zi și să înlocuiască toate celelalte surse de carbohidrați din dietă (mă refer aici la pâine, cartofi/orez/paste/mamaligă/ fasole boabe) și să nu se mănânce fructele mai tarziu de ora 18.00, pentru că se depun, pe ficat,  sub formă de grăsimi și cresc glicemia peste noapte”.

Baza alimentației în această perioadă ar trebui să fie, potrivit medicului, legumele și zarzavaturile de sezon, salatele, ghiveciurile de legume de sezon și supele/ciorbele de zarzavaturi.

”Atenție mare la cantitatea de ulei cu care gătiți. Încercați să nu folosiți mai mult de 1 lingură de ulei la 2 porții de mâncare sau la o salată pentru 2 persoane. Alegeți lactate degresate, carne slabă și multe legume proaspete de sezon”, a recomandat dr. Ene.

 

Alimentația incorectă, obezitatea și apariția diabetului

Chestionată în ce măsură influențează alimentația incorectă și obezitatea apariția diabetului, doctorița a explicat că grăsimea acumulată în exces și alimentația incorectă, grefate pe o moștenire genetică, pe o predispoziție de a dezvolta diabet, sunt, cu siguranță, declanșatorii diabetului zaharat de tip 2.

”Dacă, până în urmă cu câteva decenii, era apanajul vârstei a 3-a, se și denumea diabetul de vârstă, din păcate, acum acesta apare la vârste din ce în ce mai tinere, nu doar la cei de vârsta a doua, ci și la copii și adolescenți. Din păcate, țesutul adipos nu este un țesut inert, din punct de vedere metabolic, ci, dimpotrivă, este un țesut sursă de molecule pro-inflamatorii, care afectează negativ toate organele și sistemele corpului. De la greutatea în exces nu pleacă doar diabetul, ci și bolile de inimă, problemele psihice, demențele, bolile cardiovasculare, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, problemele digestive, precum ficatul gras, care poate da în ciroză, pancreatita, care poate amenința viața, probleme de circulație periferică, mai exact, varice, insuficiență cardiacă, probleme osteoarticulare, etc. Grăsimea în exces depusă pe abdomen este cea care sufocă organele interne și cea care hrănește diabetul, bolile cardiovasculare și cancerele”, a explicat dr. Ene.

 

Cauze și efecte

În opinia acesteia, numărul din ce în ce mai mare de pacienți diagnosticați cu diabet se datorează creșterii în greutate, sedentarismului, stresului de zi cu zi, dezorganizării meselor/haos alimentar, mâncatului compulsiv, dezordonat sau emoțional și, nu în ultimul rând, calității din ce în ce mai îndoielnice a alimentelor pe care le consumăm zilnic.

”Este adevărat că excesul de sare, zahăr și grăsimi ne face rău, ne îmbolnăvește și ne omoară, într-un final, alături de lipsa de mișcare și de alte comportamente nocive pe termen lung, precum fumatul și consumul excesiv de alcool, care, mai ales acum, în perioada pandemiei, a luat amploare. Zahărul în exces, fructoza din fructe, sucurile carbogazoase, alimentele prăjite, uleiurile, nucile, alunele, semințele în exces, mesele târzii și copioase, reducerea cantității de legume, în detrimentul cărnii procesate, de tipul mezelurilor, creșterea cantității de făinoase albe procesate (gogosi, merdenele, covrigi, foietaje, patiserie, cofetarie, pizza, fast-food, etc), toate acestea ne îmbolnăvesc prematur, atât pe noi, cât și pe copiii noștri, care, din păcate, preiau modelul de comportament alimentar al părinților”, a mai arătat diabetologul.

 

Nu obezitatea se moștenește, ci obiceiurile alimentare

”Suntem responsabili de modul în care copiii nostri se alimentează, obezitatea nu se moștenește în sine, ci se moștenesc obiceiurile alimentare, care duc la aceasta.

În momentul în care alimentația unei persoane este compusă din 80% mâncare care este procesată, ambalată, plină de chimicale, aditivi, conservanți și coloranți, care satisface gustul și papilele gustative, dar este lipsită de vitamine si minerale, boala apare”, a mai spus dr. Laura Ene.