”Un proiect de lege la care au lucrat organizațiile de pacienți cu diabet, organizațiile profesioniștilor, medici diabetologi, asumat de Parlamentul României, are aviz negativ din partea Guvernului LuCoVid Orban. Guvernul nu-i consideră importanți pe cei un milion de bolnavi de diabet din România”, a fost reacția Conf. Univ. Dr. Florin Buicu (foto), Președinte, Comisia de Sănătate, Camera Deputaților, la decizia Executivului de a respinge proiectul privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului.

 

”Tunurile”, mai importante decât diabetul

”Proiectul de lege creează cadrul pentru desfășurarea, în condiții normale și corecte, a Programului Național de Diabet, nu doar în ceea ce privește tratamentul, ci și prevenția. Probabil, nevoia de a se ocupa de tunurile din sănătate, de numiri controversate la conducerea spitalelor, vezi cazurile de chelneri sau antreprenori de pompe funebre, numiți manageri de spitale, preocupați de schimbarea conducerilor județene ale caselor de asigurări, actualii guvernanți liberali uită adevăratele probleme ale românilor”, a mai spus dr. Buicu, pentru medicalmanager.ro.

”După ce a fost condusă de așa-zisa ciumă roșie, Romania a avut parte de CoVid19, care a transformat roșu în galben, astfel încât am ajuns ca ciuma galbenă să nu ia în considerare dorințele pacienților cu diabet. Cred că mai bine roșu decât galben”, a mai comentat deputatul.

 

Ce prevedea proiectul privind prevenţia şi depistarea precoce a diabetului

Textul respins de Executiv prevedea, printre altele, înfiinţarea unui Registru Naţional de diabet şi prediabet, cu funcţii multiple, legate, în special, de evidenţă, informare şi analiză, precum și drepturi, condiţii adecvate pentru menţinerea unui stil de viaţă sănătos, screening pentru depistarea precoce a bolii, medicaţie şi suport adecvat, programe de depistare precoce a diabetului sau pentru întârzierea instalării lui.

Textul includea obligativitatea elaborării şi aprobării unei politici de prevenţie, la nivel national, de către autorităţile responsabile, stabilind atribuţii clare pentru autorităţile administraţiei publice centrale, asigurând cadrul legal autorităţilor publice locale pentru a interveni şi a-și asuma responsabilităţi, în ceea ce priveşte educaţia populaţiei şi încurajarea acesteia pentru adoptarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos.

„Prevalenţa diabetului în România este de 11,6% din populaţie, ceea ce înseamnă că unul din zece români suferă de diabet, în timp ce prediabetul are o prevalenţă de 3 din 10. Din cauza incidenţei din ce în ce mai ridicate a complicaţiilor bolii, diabetul priveşte nu doar persoana cu diabet, ci fiecare familie în parte, medicii diabetologi, celelalte specializări implicate în managementul diabetului, autorităţi şi societate. (…) Adoptarea unei legi care să determine schimbări profunde, la nivelul populaţiei, în ceea ce priveşte adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi responsabil, precum şi măsuri instituţionale, prin care îndeosebi cazurile cu risc crescut la diabet să fie depistate într-o fază incipientă este nu numai o măsură obiectiv necesară, ci şi un act de responsabilitate socială şi politică”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

 

Motivarea refuzului

“Programele Naţionale de Sănătate sunt reglementate prin hotărâre de Guvern, iar normele metodologice se aplică prin ordin al ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS, făcând parte din prerogativele Guvernului. Prin urmare, reglementarea unui program naţional de prevenţie a diabetului prin lege nu se armonizează cu reglementările legale în vigoare la data prezentei”, se arată în punctul de vedere al Guvernului, transmis Parlamentului.

Potrivit Executicului, domeniul este reglementat, iar asiguraţii beneficiază deja de servicii privind depistarea diabetului, la orice grupă de vârstă, inclusiv gravidele.

Cei de la Guvern au mai susținut și că ”reglementarea Registrului Naţional de Diabet este redundantă şi la un nivel legislativ inadecvat”.