În ultimele decenii, bolile cardiovasculare au devenit o preocupare majoră în sănătatea publică la nivel global. Aceste afecțiuni, care afectează inima și vasele de sânge, reprezintă una dintre principalele cauze de deces în întreaga lume. Din păcate, cea mai vulnerabila categorie de populație, tinerii, nu sunt imuni la aceste riscuri, iar stilul de viață poate avea un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare pe termen lung.
Un material realizat de Conf. Dr. Anca Pantea Stoian, cadru didactic în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
Un stil de viață sănătos, caracterizat prin alegeri alimentare echilibrate, activitate fizică regulată și evitarea factorilor de risc, poate juca un rol crucial în prevenirea bolilor cardiovasculare. Tinerii ar trebui să fie conștienți de importanța adoptării unor obiceiuri sănătoase în viața lor de zi cu zi.
Primul aspect cheie în menținerea sănătății este alimentația adecvată. Un studiu publicat în Jurnalul Asociației Medicale Americane arată că un stil de viață sănătos, care include o alimentație bogată în fructe și legume proaspete, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase, poate reduce riscul bolilor cardiovasculare cu până la 80%. (Sursa: Akesson et al., 2014) Astfel, evitarea alimentelor procesate, bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate, poate contribui la menținerea unei greutăți corporale sănătoase și la reducerea nivelului de colesterol și tensiune arterială.
Pe lângă alimentație, activitatea fizică regulată este esențială pentru menținerea sănătății cardiovasculare. Potrivit unui studiu efectuat de Asociația Americană de Inimă, persoanele care practică cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână au un risc cu aproximativ 30% mai mic de a dezvolta boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. (Sursa: Mozaffarian et al., 2016) Activitățile fizice cum ar fi alergatul, mersul pe bicicletă, înotul sau dansul nu numai că întăresc inima și vasele de sânge, dar și reduc riscul apariției bolilor de inimă, diabetului și obezității.
Calitatea somnului precum și durata lui reprezintă un element important de legătură între perturbările metabolice și apariția sindromului metabolic și chair diabet, fiind publicate o serie de cercetări științifice în acest sens. Ritmul de somn – veghe precum și ritmul de muncă-odihnă reprezintă un alt element al stilului de viață sănătos. În ultimul timp, noțiunea de well-being atrage atenția cercetătorilor în științe comportamentale și nu numai, multe dintre ghidurile internaționale dedicate patologiilor cronice recomandând tehnici de relaxare precum meditația sau yoga, care pot să îmbunătățească starea psihoemoțională și să reducă semnificativ stresul cotidian.
Renunțarea la obiceiurile nesănătoase precum fumatul și consumul excesiv de alcool reprezintă o altă măsură importantă de prevenire a bolilor cardiovasculare. Un articol publicat în Jurnalul European de Cardiologie Prevențională subliniază că renunțarea la fumat reduce riscul de boli cardiovasculare cu aproximativ 50% în primele șase luni, iar riscul continuă să scadă pe măsură ce timpul trece. (Sursa: Critchley et al., 2003) De asemenea, studii efectuate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii arată că abstinența de la consumul excesiv de alcool poate reduce riscul de hipertensiune arterială și de boli de inimă. Consumul moderat de alcool este definit ca maximum un pahar pe zi pentru femei și maximum două pahare pe zi pentru bărbați. (Sursa: CDC, 2020)
Este esențial ca tinerii să înțeleagă importanța adoptării unui stil de viață sănătos și să fie conștienți de riscurile asociate bolilor cardiovasculare. Educația și conștientizarea privind efectele nocive ale alegerilor nesănătoase ar trebui să fie promovate în rândul tinerilor pentru a-i încuraja să le înlocuiască cu opțiuni mai sănătoase. Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin prevenție, tinerii pot reduce riscul de apariție a bolilor cardiovasculare și pot asigura o stare de sănătate optimă pe termen lung.
Un material realizat de Conf. Dr. Anca Pantea Stoian, cadru didactic în cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
