A apărut primul studiu care demonstrează că expunerea la BPA ar putea crește riscul de diabet de tip 2, subliniind necesitatea unor investigații suplimentare asupra impactului acestor substanțe chimice asupra sănătății umane.

Concluziile au fost prezentate de autorul studiului, Dr. Todd Hagopian, om de știință la Centrul Cal Poly pentru Cercetare în Sănătate, la cea de-a 84-a sesiune științifică a Asociației Americane de Diabet (ADA) din Orlando, Florida.

Bisfenol A (BPA) este o substanță chimică folosită în mod obișnuit pentru a produce materiale plastice dure, transparente și rășini epoxidice. Aceste materiale se găsesc în multe articole de zi cu zi, cum ar fi biberoanele, recipientele pentru alimente, ulcioarele și vesela. Se știe că BPA perturbă funcția hormonală și poate crește riscul de diabet de tip 2. Deși BPA este asociat cu diabetul, nu a existat un studiu direct care să examineze dacă expunerea la BPA crește acest risc la adulți.

 

Evaluarea impactului BPA asupra sensibilității la insulină

Într-un studiu dublu-orb, participanților li s-a administrat fie un placebo, fie BPA la doza sigură a US EPA (50 μg/kg greutate corporală) timp de 4 zile pentru a evalua impactul acestuia asupra sensibilității la insulină. Studiul a inclus patruzeci de adulți sănătoși, inactivi (22 de femei, 18 bărbați) care au completat pentru prima dată o dietă de 2 zile cu conținut scăzut de BPA.

În această perioadă, cercetătorii au măsurat probe de urină și sânge, precum și sensibilitatea periferică la insulină, folosind o clemă hiperinsulinemică euglicemică de 120 de minute.

Participanții au fost apoi repartizați aleatoriu să urmeze o dietă de 4 zile, fie cu BPA oral (50 μg/kg), fie cu un placebo, fără să se știe care au primit. Rezultatele au fost analizate folosind măsuri repetate ANOVA, ajustând pentru sex, IMC, activitate fizică și etnie.

 

Studiul indică faptul că bisfenolul A (BPA) găsit în ambalajele alimentare poate afecta direct riscul de diabet la adulți, influențând liniile directoare și politicile de sănătate publică.

„Având în vedere că diabetul este o cauză principală de deces în SUA, este crucial să înțelegem chiar și cei mai mici factori care contribuie la apariția bolii”, a spus Hagobian într-un comunicat de presă.

„Am fost surprinși să vedem că reducerea expunerii la BPA, cum ar fi utilizarea sticlelor din oțel inoxidabil sau de sticlă și cutii fără BPA, poate reduce riscul de diabet. Aceste rezultate sugerează că poate că doza sigură de US EPA ar trebui reconsiderată și că furnizorii de asistență medicală ar putea sugera aceste modificări pacienților.”

 

Expunerea la BPA poate reduce sensibilitatea la insulină

Descoperirile au arătat că expunerea la BPA a redus sensibilitatea periferică la insulină după patru zile.

Nu a existat nicio modificare semnificativă a greutății corporale sau a nivelurilor de glucoză din sânge a jeun între grupurile placebo și BPA pe parcursul celor patru zile. Cu toate acestea, nivelurile de BPA din urină au fost semnificativ mai mari la cei care au primit BPA.

Important, sensibilitatea periferică la insulină a scăzut semnificativ în grupul BPA, în timp ce a rămas stabilă în grupul placebo.

Pe măsură ce această cercetare continuă, sunt necesare două studii ulterioare pentru a înțelege în detaliu rezultatele. Primul ar trebui să investigheze dacă o doză mai mică de bisfenol A timp de câteva săptămâni sau luni crește riscul de diabet. Al doilea ar trebui să examineze dacă exercițiile aerobe, cunoscute pentru reducerea semnificativă a riscului de diabet, pot contracara efectele negative ale expunerii la bisfenol A.

Catherine Rall, nutriționist dietician, care nu este implicată în această cercetare, a declarat că „BPA este cunoscut a fi un perturbator endocrin și acest lucru va avea efecte asupra sensibilității la insulină”.

”Studiul a folosit, de asemenea, o abordare dublu-orb, care susține fiabilitatea constatărilor, dar dimensiunea și durata eșantionului au fost destul de mici; au studiat 40 de participanți pe parcursul mai multor zile, în timp ce diabetul de tip 2 este o afecțiune cronică care se dezvoltă de-a lungul lunilor și chiar anilor”, a spus ea.

Dr. Kubanych Takyrbashev, consilier pentru sănătate și bunăstare la NAO, care nu este implicat în cercetare, a spus că „BPA, o substanță chimică care perturbă sistemul endocrin, care se găsește în produsele de zi cu zi, s-a dovedit că perturbă funcția hormonală, ceea ce poate duce la rezistența la insulină – un precursor al diabetului de tip 2”.

Takyrbashev a adăugat că „dincolo de sfaturile comune de a reduce expunerea prin evitarea materialelor plastice și a conservelor, mai multe alte implicații merită atenție”.

El a remarcat că populațiile vulnerabile, cum ar fi persoanele însărcinate și copiii, sunt în special expuse riscului din cauza sistemelor hormonale în curs de dezvoltare sau sensibile. Într-adevăr, experții consideră că reducerea la minimum a expunerii la BPA în fazele critice de dezvoltare este esențială pentru a atenua riscurile de sănătate pe termen lung.

În plus, BPA este doar unul dintre numeroșii perturbatori endocrini pe care oamenii îi întâlnesc zilnic. Impactul cumulativ al expunerii la mai multe substanțe chimice, cunoscut sub numele de „efectul de cocktail chimic”, ar putea amplifica riscurile pentru sănătate, inclusiv diabetul și alte tulburări metabolice.

Comunitățile cu venituri mici și grupurile minoritare se confruntă adesea cu o expunere mai mare la toxine de mediu, cum ar fi BPA, din cauza factorilor socioeconomici și a condițiilor de viață. Takyrbashev a remarcat că pledoaria pentru politici care reduc diferențele de expunere este esențială pentru a proteja aceste populații vulnerabile.

„Cercetări emergente sugerează că expunerea la BPA poate influența expresia genelor prin mecanisme epigenetice, predispunând potențial indivizii la boli metabolice de-a lungul generațiilor. Înțelegerea acestor efecte este crucială pentru modelarea strategiilor și politicilor preventive.”

 

Sursa: Medicalnewstoday.com