Imunitatea este capacitatea organismului de a se apăra împotriva agenților patogeni (virusuri, bacterii, microorganisme) din mediu. În mod normal, un sistem imunitar echilibrat, distruge germenii pătrunși în organism dar și structuri proprii care, la un moment dat, nu mai corespund ca structură și nu își mai îndeplinesc corect funcția.

“Atunci când vorbim despre imunitate și creșterea ei, de fapt ne dorim un sistem imun echilibrat, pentru ca unul puternic / crescut se întâlnește în bolile autoimune și nu este o situație fericită”, arată Maria Martac, biolog, consultant în nutriție și Health Coach în cadrul Clinicii DigestMed, într-un material realizat pentru platforma DespreObezitate.ro.

“Imunitatea se bazează pe inflamație la nivelul infecției, locul în care are loc atacul agentului patogen. Ideal este un echilibru intre agenții inflamatori si cei antiinflamatori. Dacă nu avem o intensitate potrivită a inflamație (anticorpii nespecifici și specifici), sistemul imunitar este inactiv, germenii se înmulțesc în corpul nostru și ne îmbolnăvim. Inflamația, în sine, este necesară. Este o parte sănătoasă a metabolismului și a vindecării de boli. Este un răspuns normal al sistemului de apărare al corpului – sistemul nostru imunitar. Este vital pentru supraviețuire!”

 “Este bine să suplimentăm alimentația obișnuită cu alimente fermentate, bogate in probiotice și alimente cu prebiotice”

Maria Martac opinează că ne putem susține sistemul imunitar printr-un stil de viață echilibrat: mâncare cât mai naturală, hidratare cu apă, odihnă suficientă și mișcare zilnică. La toate aceste nevoi ale organismului, consultantul în nutriția adaugă echilibrul emoțional (ce tip de oameni alegem în jurul nostru) și cel mental (câte știri negative lăsăm să ne impresioneze).

“Dacă am putea să respectăm constant cele de mai sus nu ar trebui sa avem grija sistemului imunitar, el fiind capabil să își îndeplinească funcția fără nicio intervenție suplimentară. Însă, ritmul de viață alert, calitatea aerului de respirat și alimentația puternic industrializată, ajung să influențeze negativ imunitatea prin apariția unor dezechilibre hormonale sau de floră bacteriană.

În acest context, este bine să suplimentăm alimentația obișnuită cu alimente fermentate, bogate in probiotice și alimente cu prebiotice”.

Probioticele din mâncare pot veni în ajutorul celor  deja existente, în mod natural, în tubul gigestiv (flora intestinală), îmbunătățind digestia și oferind protecție împotriva bacteriilor dăunătoare. Acestea se găsesc predominant în intestinul subțire (aproximativ 70% din imunitate se află la acest nivel) dar și pe piele, în tractul uro-genital, căile respiratorii superioare și cavitatea bucală.

Maria Martac subliniază că probioticele ajută la stimularea sintezei imunoglobulinelor A, mecanismul principal prin care acestea participă la imunomodulare.

Probiotice îndeplinesc nenumărate roluri, bine diferențiate pe organe și sisteme:

  • susțin imunitatea nespecifică la nivelul intestinului subțire,
  • previn dezechilibrele bacteriene care pot conduce la infecții vaginale și urinare recurente,
  • reglează tranzitul intestinal și limitează simptomele de colon iritabil,
  • sunt implicate in sinteza de vitamine B1, B2, B6, B12, acid folic si biotina,
  • reduc efectele nedorite ale antibioticelor
  • ajuta in combaterea racelilor si a gripelor
  • ajuta in combaterea alergiilor sezoniere
  • susțin detoxifierea organismului de anumiți compuși toxici de ex. amoniacul

“În concluzie, probioticele sunt bacterii vii care refac flora din intestin, din căile respiratorii superioare, urinare și din vagin, și îmbunătățesc activitatea sistemului imunitar, ajutând la buna funcționare a organismului. În mod logic, dacă vom avea în dietă alimente care conțin probiotice: iaurt, kefir, lapte bătut, miso (un preparat din soia), tempeh (aliment fermentat pe bază de soia), varză acră, murături în saramură, kimchi (varză fermentată coreeană) vom susține activ echilibrul sistemului imunitar”.

Ce sunt prebioticele și în ce alimente sunt prezente?

Un alt mod de a susține coloniile bune de probioticele este acela de a consuma alimente cu prebiotice. Prebioticele sunt în alimente bogate în carbohidrați (legume, fructe) pe care organismul nostru nu îi poate digera, dar care acționează ca hrană pentru probiotice.

Acestea sunt prezente de exemplu cereale integrale, banane, ceapă, usturoi, sparanghel, praz, anghinare dar și broccoli, kale, spanac surse bune de vitamina C și antioxidanți etc.

Pentru conținutul crescut de vitamine si minerale este bine să consumăm anghinare, sparanghel, varză, țelină, conopidă, castraveți, vinete, ciuperci, salată verde, dovlecei. Dar și fructe de pădure (mure, afine, măceșe, merișoare, aronia, zmeură) bogate în antioxidanți.

Condimente dovedite cu efect antiinflamator

Tot pentru un plus de minerale și efect antiiflamator e bine să folosim condimente precum turmeric (curcumin), ghimbir, usturoiul, scorțișoara sau ceaiul verde, lămâi, kiwi.

Și, nu în ultimul rând, este bine să consumăm periodic cantități mici ciocolată neagră (cu minim 75% cacao) care, pe lângă gustul unic, este bogată în nutrienți, antioxidanți, potasiu, magneziu, fibre etc.

“Funcționarea sistemului imunitar este foarte complexă și pe alocuri încă neeluciadată complet. Cu siguranță, alimentația cât mai  echilibrată, reducerea consumului de zahăr, hidratarea, activitatea fizică, somnul suficient și odihnitor alături de reducerea factorilor stresanți, sunt în măsură să ne protejeze sistemul imunitar pentru a fi capabil să ne apare de boli și afecțiuni”, conchide biologul Maria Martac.