Conform unor studii recente, anumite infecții virale pot juca un rol important în atacul autoimun care duce la diabetul de tip 1. Cercetătorii finlandezi de la Institutul Karolinska și de la universitățile din Jyväskylä și Tampere au produs un vaccin pentru acești viruși, în speranța că ar putea oferi protecție împotriva bolii. Studiul este publicat pe 6 mai 2020, în revista științifică Science Advances.

În timp ce se estimează că 50.000 de suedezi și 50.000 de finlandezi trăiesc cu diabet zaharat de tip 1 (uneori cunoscut sub numele de diabet juvenil), cauzele bolii rămân necunoscute. Există o componentă genetică, dar sunt necesari și factori de mediu pentru ca boala să se dezvolte. Un astfel de factor despre care se crede că este semnificativ în diabetul de tip 1 îl reprezintă infecțiile cauzate de un grup extrem de comun de enterovirusuri. Subgrupul în cauză este familia Coxsackie B (CVB) și este format din șase tulpini care pot da naștere răcelii. Cu toate acestea, CVB-urile pot provoca, de asemenea, infecții mai grave care duc la boli, inclusiv miocardită și meningită.

Conform multor observații științifice, o ipoteză sugerează că CVB joacă un rol în dezvoltarea diabetului de tip 1. Boala se caracterizează printr-un atac autoimun asupra celulelor beta din pancreas, producătoare de insulină, și este posibil ca infecția cu virus să inițieze cumva acest atac de către sistemul imunitar.

Studiile epidemiologice, în care copiii cu profil genetic de risc pentru diabetul de tip 1 au fost monitorizați prin analize de sânge, pe o perioadă de mulți ani, indică faptul că CVB-urile ar putea fi un factor patogen. Există, de asemenea, observații de autopsie care sugerează că CVB-urile ar putea fi implicate în dezvoltarea diabetului de tip 1. Aceasta rămâne totuși ipotetică, deoarece conexiunea nu este încă dovedită, deși este o ipoteză care este bine stabilită în rândul cercetătorilor în diabet.

 

Vaccinul protejează împotriva celor șase tulpini cunoscute de CVB

Cercetătorii de la Institutul Karolinska, Universitatea Tampere și Universitatea Jyväskylä din Finlanda au produs acum un vaccin care protejează împotriva celor șase tulpini cunoscute de CVB. Serotipurile CVB care vor fi utilizate la vaccin au fost detectate inițial în cercetările efectuate în Vactech Oy în Tampere. Vaccinul a fost testat pe diferite modele animale și s-a dovedit că protejează șoarecii infectați cu CVB împotriva dezvoltării diabetului de tip 1 indus de virus.

Cercetătorii au testat apoi vaccinul pe maimuțele rhesus care au o genetică foarte similară cu cea a  omului. La aceste animale, vaccinul a funcționat bine și a indus anticorpi împotriva CVB, care sugerează că ar putea proteja împotriva virusului.

O companie farmaceutică americană va efectua acum studii clinice, în care vor testa vaccinul pe subiecți umani. Presupunând că vaccinul este sigur pe urmele inițiale, planul este de a utiliza vaccinul la copiii cu profil genetic de risc pentru diabetul de tip 1. Cercetătorii scriu că dacă numărul copiilor care dezvoltă diabet de tip 1 scade după vaccinare sau dacă nici unul nu dezvoltă boala, va confirma că CVB reprezintă un factor declanșator de mediu.

“Speranța noastră este că vaccinul se va dovedi eficient împotriva infecțiilor cu CVB și că va fi posibil să-l administreze copiilor”, spune Malin Flodström-Tullberg, profesor diabetolog tip 1 la Departamentul de Medicină al Institutului Karolinska, și autorul studiului.

„Ar fi fantastic dacă acele cazuri de diabet de tip 1 despre care bănuim în prezent că sunt cauzate de Coxsackievirus ar putea fi prevenite. În același timp, vaccinul ar oferi protecție împotriva miocarditei, care poate avea un curs mai sever atât la copii, cât și la adulți, și împotriva multor tipuri de răceli, care țin multe persoane departe de școală și de muncă. Grupurile de cercetare asociate cu această lucrare au realizat o colaborare fructuoasă pentru o perioadă lungă de timp, pentru a înțelege mecanismele de infecție ale enterovirusurilor și pentru a dezvolta vaccinuri și antivirale ce combat infecția cu enterovirus”, spune Docent Varpu Marjomaki, de la Universitatea din Jyvaskyla.

 

Sursa: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/05/200507102436.htm