Grupul European pentru Obezitatea Copiilor și Asociația Europeană de Cardiologie Preventivă, oferă recomandări pentru prevenirea, depistarea și gestionarea obezității infantile în vederea reducerii riscului de boli cardiovasculare la vârsta adultă.
Declarația celor două asociații, privind obezitatea infantilă, solicită școlilor să promoveze educația alimentară și activitatea fizică pentru elevi. Un screening și o gestionare atentă, care să evite stigmatizarea, pot îmbunătăți comportamentele sănătoase.
Strategiile de depistare și gestionare a obezității din copilărie în școli, inclusiv intervențiile în materie de dietă și exerciții fizice cu participarea familiei și a colegilor, ar putea îmbunătăți traiectoria riscului boli cardiovasculare la vârsta adultă.
Potrivit lucrării, publicată în European Journal of Preventive Cardiology, obezitatea infantilă a crescut cu 47%, la nivel mondial, între anii 1980 și 2013.
În plus, un studiu publicat în Nutrients, care a utilizat Programul european de supraveghere a obezității în copilărie al OMS, a arătat că ratele de supraponderabilitate și obezitate în rândul copiilor din școlile primare au variat de la 15% la 52% în rândul băieților și de la 13% la 43% în rândul fetelor.
“Știm deja că obezitatea dăunează sănătății copiilor. De ce dovezi mai avem nevoie? Prevenirea bolilor cardiovasculare trebuie să înceapă devreme, să nu așteptăm și să vedem dacă copiii obezi de astăzi devin victime ale atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale, este nevoie de un plan de acțiune acum pentru a pune capăt viitoarelor probleme de sănătate”, a declarat Henner Hanssen, MD, profesor și șef al medicinii sportive preventive de la Universitatea din Basel, Elveția.
Hanssen și colegii săi au afirmat că acei copii cu obezitate au de cinci ori mai multe șanse de a avea obezitate la vârsta adultă, iar obezitatea infantilă este asociată cu o prevalență crescută a tensiunii arteriale ridicate și înalte. Prin urmare, intervențiile preventive sunt esențiale.
Strategii de screening și management
Strategiile de prevenire și de screening ar trebui să se concentreze pe gruparea factorilor de risc din copilărie până la vârsta adultă, precum și pe riscul CV general și pe factorii psihologici.
Pe lângă educația școlară privind stilul de viață sănătos, Hanssen și colegii au subliniat importanța participării din partea familiei și a colegilor și evitarea stigmatizării în timpul screening-ului copiilor cu obezitate.
“Școlile ar trebui să preia inițiativa oferind mese sănătoase, cursuri de gătit, educație despre nutriție și activitate și cluburi sportive. Familia și prietenii ar trebui să fie invitați să participe, deoarece au o influență asupra stilului de viață și a greutății unui copil. Dietele sănătoase și accesibile ar trebui să înceapă la cantina școlii, iar activitatea fizică poate fi promovată prin pauze active în școli. Educația cu privire la un stil de viață sănătos nu va avea un impact prea mare dacă părinții nu sunt implicați”, a declarat Hanssen.
“Modul de identificare a copiilor cu risc și de oferire a unui tratament individual, evitând în același timp stigmatizarea, rămâne o provocare, iar acest lucru trebuie abordat cu sensibilitate”, a mai spus Hanssen.
Strategiile de management recomandate pentru reducerea traiectoriilor de risc de boli cardiovasculare în rândul copiilor cu obezitate includ reducerea inactivității și promovarea activității fizice și a exercițiilor fizice, a obiceiurilor alimentare sănătoase și a accesului la sprijin psihologic și consiliere dietetică pentru schimbarea pozitivă a comportamentului.
Documentul a evidențiat, de asemenea, impactul marketingului alimentelor nesănătoase din mass-media și din rețelele de socializare asupra obezității infantile.
“Cei mai mulți copii sunt expuși la promovarea și comercializarea de produse precum fast-food și băuturi îndulcite cu zahăr de până la aproximativ 200 de ori pe săptămână în social media”, au scris autorii.
În plus, Hanssen și colegii au subliniat importanța infrastructurii care sprijină accesibilitatea la opțiuni alimentare sănătoase și la spații pentru activitate fizică și exerciții fizice în zonele urbane.
“Politicile de stopare a bolilor cardiovasculare mai târziu în viață trebuie să meargă dincolo de a le spune tinerilor să facă exerciții fizice și să aibă o dietă sănătoasă. Dacă nu există spații în care să te bucuri de activitate fizică și dacă alimentele nutritive nu sunt disponibile sau nu sunt accesibile, este foarte dificil să schimbi comportamentul. Unii copii vor beneficia de sprijin psihologic pentru a înțelege ce obiceiuri sunt problematice și cum să dezvolte altele noi. Și, în loc să îi critice pe copii pentru că sunt inactivi și mănâncă junk food, școlile și părinții pot demonstra că a fi activi fizic și a pregăti alimente sănătoase este distractiv”, a subliniat Hanssen.
Material preluat și tradus de pe Healio.ro.
