Specialiștii prezenți la prima ediție a Webinarului RoDiabet: Ora Pacientului au răspuns solicitărilor primite din partea publicului.

Se cunosc persoane cu diabet care nu au avut de suferit în urma tratamentulu pentru COVID-19?

Doina CatrinoiuProf. Dr. Doina Catrinoiu: Este un răspuns dificil deoarece nu există o unanimitate de decizie în ceea ce priveşte tratamentul pacineţilor cu COVID-19. Spunea Anca despre plaquenil, unii pacienţi au avut efecte favorabile, alţii au experimentat efecte adverse. La nivel naţional nu există un ghid pentru tratamentul persoanelor cu COVID însă, ce este foarte important, este că la aceştia se impune un tratament antiinflamator şi un tratament anticoagulant, care se pare că ajută pacientul să treacă mai uşor peste această etapă. Evoluţia pacienţilor care au prezentat infecţii COVID a fost diferită, unii după prima săptămănă de la infectare au avut o stare relativ bună, după care starea lor s-a degradat. Ştim cu toţii că este vorba despre apariţia acelei  furtuni de citochine pe care nu prea putem să o prevenim şi este foarte greu de intervenit începând cu săptămâna a doua.

Fiecare spital din România are un protocol propriu. Dincolo de terapia pe care o folosim la aceşti pacienţi, contează foarte mult de la ce plecăm, care este tipul de pacient, ce comorbidităţi are, ce vârstă are, pentru că ştim că pacienţii în vârstă sunt mai vulnerabili şi evoluţia lor este mai proastă. Sunt foarte multe lucruri care concură la evoluţia unui pacient şi cred că asta nu ţine doar de schema terapeutică. Până când va fi un consens în ceea ce priveşte tratamentul acestei înfecţii virale cred că vom bâjbâi în alegerea terapiei pentru fiecare pacient în parte şi pentru fiecare centru în parte. Aici l-aş provoca pe Bogdan Timar, deoarece ştiu că la Timişoara au fost rezultate mai bune decât în alte centre şi poate că a reuşit şi el să pătrundă puţin în secretele medicilor infecţionişti de acolo.

Conf. Dr. Bogdan Timar: Într-adevăr rezultatele au fost foarte bune la Spitalul Victor Babeş şi mă bucur că sunt prieten foarte bun cu colegii de acolo, inclusiv cu domnul dr. Musta, cu domnul manager Oancea şi am avut o serie de discuţii cu privire la COVID-19. Fiind un agent patogen nou, dacă este să vorbim despre schema terapeutică am păşit pe un teren nou şi de aceea este necesar să explorăm. Au  existat aceste  scheme terapeutice care au avut la bază diverse ipoteze. Fiind un virus nou nu am avut cum să avem dovezi, acesta fiind şi motivul pentru care au existat diverse direcţii de tratament.

La începutul epidemiei în ţara noastră s-au aplicat mai multe scheme de tratament. Colegii infecţionişti, bazându-se pe ipoteze, pe ce au observat la diverse intervenţii că ar putea avea aplicaţii pe diverse tipuri de virusuri, mai mult sau mai puţin asemănătoare cu acest SARS COV-2, au aplicat diverse variante de tratament pentru a observa care este mai potrivit şi mai eficient. La un momemnt dat Ministerul Sănătăţii a publicat un protocol terapeutic de aplicare tuturor pacienţilor, bazându-se pe observaţiile făcute, dar care permitea medicului curant, în funcţie de particularităţile pacientului, să meargă şi pe o altă direcţie.

Dacă este să vin cu o opinie personală la întrebarea ridicată în discuţie, cred că aceste scheme trebuie să se ghideze după evidenţe, după acel protocol. Pacientul informat, cunoscând posibilele beneficii, posibilele efecte adverse, posibilele părţi proaste ale tratamentului, punând în balanţă alături de sfatul medicului său, să ia alături de medicul curant cea mai bună decizie de tratament. Aşa cum spunea şi doamna profesor puţin mai devreme, există o eterogenitate marcată a răspunsului acestor pacienţi. Această eterogenitate face ca unii pacienţi să mearga bine cu un tratament, alţii să nu reacţioneze bine la acelaşi tratament, unii pacienţi chiar în lipsa tratamentului să aibă o evoluţie favorabilă, alţi pacienţi în pofida unui tratament maximal, în pofida unui tratament inovator  să nu aibă rezultate favorabile. Având în vedere această divergenţă între dovezi, noutatea pe care o aduce acest virus, eterogenitatea, nu cred că putem afirma cu tărie că putem merge pe o cale sau pe o altă cale. Cred că este mai bine să mergem conform ghidurilor care sunt întocmite de către specialişti, în paralel punând situaţia particulară a pacientului cât şi preferinţele acestuia.

Material realizat în cadrul Webinarului RoDiabet: Ora Pacientului din 28 mai 2020.