Numărul pacienților care vin, în această perioadă, la medicul de familie este foarte mare, mai ales în perioadele reci, în care circulă amestecat toate virusurile de sezon. Sunt foarte multe viroze de sezon și se prescrie mult prea mult față de cât ar trebui, mai ales la antibiotice. Sunt concluziile expuse de Dr. Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, în cadrul podcast-ului Antibioticele Mileniului III, “Provocări în utilizarea antibioticelor în cabinetul medicului de familie”.
”Din păcate, accesul la antibiotice este un pic prea permisiv în România, astfel că, la sfârșitul săptămânii, când cabinetele medicilor de familie nu funcționează, pacienții pot merge la camera de gardă sau pot merge la farmacie, de unde pot obține o doză sau două de antibiotice, până când ajung să apeleze la asistența medicală. Din păcate, acest consum nu este cuantificat și pacientul poate merge din farmacie în farmacie și poate strange o doză importantă sau mai păstrează și pe acasă sau primesc de la prieteni, rude etc. Consumul este deja mare, prin faptul că medicii prescriu antibiotice, nu numai medicii de familie, ci și de la camera de gardă. Ne confruntăm cu un exces de prescrieri, așa cum de altfel se întâmplă în toată lumea, iar România nu face o excepție”, a explicat Dr. Alexiu.
Investigații sau tratament imediat cu antibiotic
Chestionată dacă, atunci când medicul de famile recomandă pacientului să-și facă o investigație (ex. pentru infecție urinară), pacientul acceptă sau vrea să înceapă imediat un tratament cu antibiotic, medicul a răspuns: ”Lucrurile sunt un pic diferite la adulți și la copii. În primul rând, pentru adulți, ideea de infecție nu este o foarte mare urgență și, atunci când dorim să-l explorăm suplimentar, pentru a afla cauza infecției, reușim să-i convingem, însă problema nu este în a convinge pacientul, ci mai degrabă, în accesul la explorarea paraclinică. Este foarte greu astăzi să găsești fonduri pentru a face analize care să depisteze dacă este o infecție bacteriană și care este cauza ei, ca să alegem antibioticul care trebuie, mai mult decât atât, rezultatele vin după câteva zile, dacă este exudat sau urocultură și atunci ori administrăm un antibiotic, dacă medicul consideră că este necesar, în funcție de niște criterii, și aici folosim algoritmi sau ne uităm pe hărțile de rezistență sau putem folosi testele rapide pentru streptococ sau un examen de urină, care ne informează dacă este vorba de o infecție sau nu.”
Tratamentul empiric, soluția cea mai la îndemână
Utilizarea unor criterii, algoritmi sau a hărților de rezistență înseamnă ”să tratezi empiric”, adică ”să tratezi pe baza unor minime dovezi, pentru că altfel este nevoie să așteptăm un rezultat și 5 zile. Alternativa: ”Sau instruim pacienții să aibă răbdare până își tratează infecția, ca să apuce să ducă probele respective, între timp, noi să le oferim un tratament, urmând să-l ajustăm, după ce ies rezultatele.”
”E destul de complicat când vorbim la modul general, dar medicul, pus în fața unei situații, alege după experiența lui, după frecvența tipului de infecție și în funcție de vârsta pacientului. De asemnea, pe baza simptomelor și a rezultatelor testelor rapide, se pot da tratamente cu antibiotice, fără a mai fi necesar să se facă investigații”, a mai spus Dr. Alexiu.
Situația administrării antibioticelor injectabile la domiciliu
În legătură cu situația administrării antibioticelor injectabile la domiciliu, medicul de familie a arătat că aceasta nu mai este foarte mult folosită pe scară largă, așa cum era înainte, când accesul la antibiotice era foarte restrâns, iar în România existau doar câteva substanțe, majoritatea erau injectabile, trebuiau preparate: ”Acum accesul este mult diferit, avem o mulțime de preparate orale, unele care au administrare redusă și, în general, se apelează la tratamentele injectabile, numai pentru pacienții care sunt internați în spital. În momentul în care sunt externați, marea majoritate primesc recomandarea de a trece la antibiotice orale. Antibioticele injectabile se pot face la domiciliu, însă trebuie făcute cu atenție, să nu apară reacții alergice, dacă se continuă de la spital, atunci nu mai există riscul de reacție alergică”.
Avantajul medicului de familie: își cunoaște pacientul
Chestionată în legătură cu pacienții care ajung în cabinetul medicului de familie cu o intercurență, cu semne de infecție, dacă sunt ei verificați, legat de posibibilele interacțiuni cu medicația bazală pe care o au, Dr. Sandra Alexiu a răspuns: ”Diferența dintre noi și medicii din spitale este că noi cunoaștem acești pacienți. Noi avem liste de pacienți cărora le cunoaștem întreaga familie, cu toate patologiile, cu problemele genetice, listele de infecții, le știm reacțiile alergice, dacă au un istoric. Cunoscând patologia unui pacient cronic de-ai mei, care vine cu acutizarea unui puseu de bronșită sau a unei infecții urinare recurente, știu exact din tratamentul lui cronic ce trebuie făcut sau pot chiar ajusta tratamentul din spital, pentru că cei de acolo nu cunosc istoricul medical complet al pacientului și atunci tratamentul trebuie ajustat, astfel încât să se potrivească cu schemele de tratament ale altor boli. Una dintre caracteristicile specialității de medicină de familie este sinteza diagnostică si terapeutică – practic medicul de familie pune toate lucrurile pe masă și vedem ce și cu ce se potrivește și atunci trebuie să existe ajustări atunci când nu se potrivește.”
Lipsă de medici generaliști, în România
Potrivit medicului, noi nu prea mai avem medici generaliști: ”În toată România, nu se mai practică medicină de familie, decât dacă ai rezidențiatul și specialitatea luată și nu poți avea listă de pacienți, dacă ești doar generalist! Pe de altă parte, în mediul rural, medicina se face cu foarte mult ajutor, prin propriul management al cabinetului. Sunt foarte mulți colegi care au teste rapide (deja se discută de teste rapide la toate nivelurile). În sfârșit, există posibilitatea în România să-și procure aparatură care poate fi folosită în cabinete, fără să ai avize necesare pentru laborator – vorbim despre analize la locul respectiv (poți lua sânge dintr-un deget pentru anumite tipuri de analize, teste rapide din nas, gât, există de asemenea scori și algoritmi pe care îi putem folosi pentru o diagnosticare mai rapidă)”.
Probiotice, sinbiotice, prebiotice, în ascocierea cu tratamentul antibiotice
”Este un curent foarte bine promovat – administrarea probioticelor, sinbioticelor, prebioticelor, în ascocierea cu tratamentul antibiotice -, deși nu avem dovezi științifice foarte clare, cu privire la asocierea lor cu antibioticele. Pacienții cunosc acest lucru, datorită mass-media. Cred că trebuie cântărit foarte bine acest lucru pentru fiecare caz în parte și stabilit dacă într-adevăr este nevoie și dacă cu adevărat sunt patologii la care ai nevoie sau dacă mai mult încurcă și pentru probiotice, sinbiotice, dar și pentru protectoare gastrice sau hepatice, pentru că sunt foarte la modă acum”, a mai explicat specialistul.
Comunicarea cu pacientul, esențială
Legat de intercurențele respiratorii, la pacienții adulți, Dr. Sandra Alexiu a pus accentul pe comunicare: ”Contează foarte mult calea de comunicare pe care ai stabilit-o cu un pacient. Este foarte greu pentru un pacient care nu a prea apelat la un medic să găsească o cale de comunicare, dacă nu e ea deja creată. Dacă deja cunoști pacientul, este un lucru care ajută foarte mult. În general, la pacienții cronici le explic cam cum ar putea fi acutizările și la ce să se aștepte și, în general, recomand să îmi dea de știre cât mai repede. Prefer să temporizez eu, după ce aflu ce simptome au, decât să temporizeze ei. Populația românească nu știe ce este aceea o febră. Încep să ia medicamente de la o zecime de grad, fără să lase organismul să-și creeze anticorpi și atunci lucrurile se întârzie mult.”
Reguli generale pentru a evita reinfectarea
”Mi-am dorit foarte mult ca obiceiul cu masca și cu spălatul pe mâini să intre în reflexele noastre. Nu cred că se întâmplă asta! În continuare, le spun că o infecție se combate cu apă și săpun. Celor care au boli cronice sau alte patologii le recomand să folosească masca, atunci când merg în aglomerație. E important ca pacienții să înțeleagă necesitatea măștii și nu să se simtă obligați”, a mai comentat Dr. Alexiu, chestionată în legătură cu regulile generale pentru a evita reinfectarea.
