Dr. Georgiana Bernea, medic specialist Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice: Gravidele cu surplus ponderal prezintă un risc ridicat de a dezvolta diabet gestațional

Principalele mijloace de scădere a riscului de a dezvolta diabet gestațional sunt menținerea unei greutăți normale și pregătirea organismului înainte de sarcină. În același timp, este foarte important să vorbim despre pregătirea preconcepție.

“Dacă planificăm o sarcină este esențial să adoptam un stil de viață sănătos, să avem o greutate normală înainte de preconcepție deoarece studiile au arătat că supraponderea și obezitatea înainte de sarcină cresc riscul de a dezvolta diabet gestațional. Este recomandat adoptarea unui regim alimentar echilibrat si un program de exerciții fizice regulat”, arată Dr. Georgiana Bernea, medic specialist Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, într-un interviu acordat platformei RoDiabet.ro.

 

Este indicată creșterea aportului de fibre prin consumul de fructe, legume și cereale integrale

Potrivit acesteia, un regim alimentar bogat în legume, fructe, cereale integrale, contribuie la starea de sănătate și totodata la obținerea unei greutăți normale. Este indicată limitarea aportului de alimente bogate în carbohidrați simpli, a dulciurilor rafinate și creșterea aportului de fibre prin consumul de fructe, legume și cereale integrale.

“Sunt studii care au arătat că o creștere a aportului zilnic de fibre cu 10 g în alimentația femeii care plănuiește o sarcină reduce riscul de diabet gestațional cu 26 %. Pe acest subiect de preventie a diabetului gestational studiile sunt numeroase si cercetatorii sustin ideea ca exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul dezvoltatii diabetului gestational. Un stil de viata activ preconceptie prezice un comportament similar si in sarcina. Tipurile de exerciții fizice care pot fi efectuat si frecvența antrenamementelor, depind foarte mult de starea de sănătate a gravidei si este recomandat consultul medicului ginecolog. În cazul persoanelor sedentare este indicat un program de exerciții fizice de aproximativ 30 minute, 5 zile pe săptămână. Exercițiile fizice efectuate regulat, în limita toleranței, pot ajuta la menținerea valorilor glicemice în ținte. Variante bune sunt mersul pe jos sau înotul”, explică dr. Georgiana Bernea.

Aceasta subliniază că femeile cu istoric de diabet gestațional care planifică o nouă sarcină trebuie să beneficieze de consiliere preconcepțională. Este necesar un screening al diabetului zaharat și identificarea și tratarea unei eventuale hiperglicemii, pentru a preveni malformațiile congenitale asociate hiperglicemiei în primul trimestru de sarcină.

Testul de screening pentru diabet gestațional trebuie efectuat în săptămânile 24-28 de sarcină

Un fapt care trebuie menționat este că nimeni nu știe cu siguranță cine va dezvolta diabet gestațional. În general, simptomele diabetului gestațional nu sunt notabile. Unele gravide pot resimți oboseala, sete excesivă, urinări frecvente, câștig ponderal excesiv.

“Screening-ul diabetului gestațional poate fi efectuat pentru toată populația obstetricală (screening universal) sau țintit pentru persoanele la risc. Recomandările Societății Americane de Diabet (ADA) din 2005 clasifică populația obstetricală in trei grade de risc (scazut, mediu și ridicat). Pacientele cu risc scăzut: vârsta sub 25 de ani, absența unor antecedente obstetricale semnificative, a eredității diabetice sau a istoricului de diabet gestațional, fără sarcini cu copii macrosomi sau istoric de toleranță alterată la glucoză. Risc crescut: obezitate, ereditate diabetică, istoric de diabet gestațional, glicozurie, sarcini cu copil macrosom (greutate la naștere>4000 g). Conform recomandărilor ADA 2020, gravidele (excepția celor cu risc scăzut) trebuie să efectueze test de screening pentru diabet gestațional în săptămânile 24-28 de sarcină. În cazurile în care sunt prezenți factori de risc, se recomandă test de toleranță la glucoza orală (TTGO) cu 75 g glucoză anhidră în săptămânile 12-16, folosind criteriile standard de diagnostic al diabetului zaharat”, menționează specialistul in Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice.

Dr. Georgiana Bernea adaugă că gravidele evaluate ca aflându-se în stadiul de prediabet în primul trimestru sunt consiliate pentru schimbarea stilului de viață, cu scopul de a reduce riscul dezvoltării diabetului zaharat tip 2.

Una din șase nașteri este afectată de diabet gestațional

Pe de altă parte, este clar că putem vorbi de o relație cauzală între obezitate și diabetul gestational. Problema mondială a epidemiei de obezitate se reflectă și în creșterea prevalenței diabetului gestațional, situație analizată în multe studii din literatură.

“La momentul actual sunt studii epidemiologice care indică o creștere a prevalenței diabetului gestational in unele regiuni geografice la 20%. Conform International Diabetes Federation (IDF) 2019, una din șase nașteri este afectată de diabet gestațional. Fiziopatologia diabetului gestațional are la bază două mecanisme și anume insulinorezistența și disfuncția celulelor beta pancreatice. Deoarece obezitatea se asociază cu insulinorezistența crescută, exacerbată în timpul sarcinii, gravidele cu surplus ponderal prezintă un risc ridicat de a dezvolta diabet gestațional”, arată dr. Georgiana Bernea.

Cercetătorii au demonstrat legătura dintre greutatea maternă și riscul pentru diverse complicații antepartum, la naștere și postpartum precum și riscul de diabet gestațional. Astfel, reducerea greutății în rândul femeilor supraponderale și obeze ar reduce și prevalența globală a diabetului gestațional. Studiile au evaluat legătura dintre obezitatea maternă și diabet gestațional și au demonstrat că femeile cu obezitate morbidă prezintă un risc de patru ori mai mare pentru diabet gestațional comparativ cu femeile supraponderale.

“Un alt factor de risc pentru diabet gestațional îl reprezintă câstigul ponderal din sarcină. American College of Obstetricians and Gynecologists (ACOG) pe baza multiplelor studii din domeniu, a revizuit în 2013 (reafirmat în 2018), recomandările cu privire la câștigul ponderal optim în sarcină, raportat la IMC-ul anterior concepției. În cazul persoanelor subponderale înainte de sarcină se recomandă un caștig ponderal de 12.5-18 kg, normoponderale un caștig de 11.5-16 kg, supraponderale 7-11.5 kg iar gravidele cu obezitate anterioară sarcinii au indicație de un caștig ponderal de 5-9 kg”, explică medicul specialist în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Potrivit acesteia, greutatea crescută anterioară sarcinii și câștigul ponderal excesiv în sarcină reprezintă factori de risc “modificabili”, asupra cărora se poate face o intervenție activă pentru a preveni diabetul gestațional.

Principiile fundamentale ale unui corect management al diabetului gestațional

“Un management corect al diabetului gestațional presupune în primul rând diagnosticul. Ghidurile recomandă ca la 24-28 de săptămâni de sarcină să se efectueze TTGO cu 75 g glucoză anhidră ca test de screening al diabetului gestațional. După diagnosticul diabetului gestațional este important ca gravida să se adreseze medicului diabetolog pentru evaluare și tratament de specialitate. Medicul diabetolog va alcătui un plan terapeutic care va include terapia nutrițională, activitatea fizică, managementul greutății (în funcție de greutatea pregestațională) și monitorizarea glicemică pentru atingerea țintelor propuse (glicemia a jeun <95 mg/dl, glicemia la 1 h postprandial < 140 mg/dl, glicemia la 2h postprandial <120 mg/dl). Studiile au arătat că 70-85 % din femeile diagnosticate cu diabet gestațional pot controla glicemiile doar cu modificarea stilului de viață”, subliniază dr. Georgiana Bernea.

Potrivit acesteia, terapia medical nutrițională presupune un plan alimentar care să asigure un aport caloric adecvat pentru creșterea fătului și sănătatea mamei, obținerea țintelor glicemice și promovarea unui câștig ponderal conform recomandărilor.

“Nu există studii care să indice un aport caloric optim pentru gravida cu diabet gestațional sau care să sugereze că necesarul caloric zilnic este diferit de al celorlalte gravide. Recomandările ghidurilor sunt de un aport zilnic minim de 175 g carbohidrați, minim 71 g proteine și 28 g fibre. Este indicată creșterea aportului de grăsimi mono și polinesaturate, limitarea aportului de grasimi saturate și evitarea grasimilor trans. Pentru o îmbuntățire a acțiunii insulinei este recomandat consumul de glucide complexe și reducerea cantității de acizi grași liberi. Consumul de glucide complexe ajută la normalizarea glicemiilor a jeun și postprandiale în timp ce consumul de glucide simple determină creșterea excursiilor glicemice. Gravidele care înlocuiesc carbohidrații cu grăsimi pot determina neintenționat lipoliza, promovând creșterea acizilor grași liberi și agravând insulinorezistența”.

Studiile au aratat că odată cu introducerea exercițiilor fizice în stilul de viață, controlul glicemic se îmbunătățește și necesarul de insulinoterapie și a dozelor de insulină scade.

“Studiile au arătat că în 20-30 % din cazuri dietoterapia nu este suficientă pentru obținerea unui control glicemic optim și este necesară insulinoterapia. Insulina este prima linie de tratament farmacologic în diabetul gestațional. Antidiabeticele orale nu sunt recomandate în diabetul gestațional deoarece traversează placenta și sunt incertitudini cu privire la siguranța pe termen lung. Dozele multiple de insulină sau infuzia subcutanată continuă de insulină sunt strategii de administrare care nu au dovedit superioritate ună față de celalaltă în timpul sarcinii. Tratamentul diabetului gestațional cu dietoterapie și insulina a demonstrat o îmbunătățire a rezultatelor perinatale”, explică medicul specialist.

Deoarece diabetul gestațional de multe ori reprezintă un prediabet, diabet zaharat de tip 2, diabet zaharat al adultului tânăr (MODY) sau chiar diabet zaharat de tip 1 nediagnosticat, femeile cu diabet gestațional trebuie testate pentru diabet zaharat persistent sau prediabet la 4-12 săptămâni postpartum cu TTGO cu 75 g glucoză anhidră folosind criteriile de diagnostic al diabetului zaharat. Diabetul gestațional se asociază cu un risc crescut de 50-60 % pentru mamă de a dezvolta în cursul vieții diabet zaharat de tip 2, de aceea se recomandă o evaluare la fiecare 1-3 ani prin: testare HbA1c anual, glicemia a jeun anual si efectuarea TTGO cu 75 g glucoză anhidră la 3 ani.

“Femeile cu istoric de diabet gestațional diagnosticate cu prediabet trebuie să urmeze un program de modificare a stilului de viață pentru a preveni instalarea diabetui zaharat. În Nurses’ Health Study II (NHS II), riscul de diabet zaharat de tip 2 ulterior sarcinii cu diabet gestațional a fost mai mic în cazul femeilor cu un stil de viață sănătos”, conchide dr. Georgiana Bernea.