Consumul unor cantități moderate de tipuri specifice de zahăr poate dubla producția de grăsime din ficat. La rândul său, acest lucru poate duce la dezvoltarea bolilor hepatice și a diabetului de tip 2. Descoperirile recente ale cercetătorilor, publicate în Journal of Hepatology, arată că zaharoza a stimulat sinteza grăsimilor puțin mai mult decât aceeași cantitate de fructoză.

Noile cercetări oferă dovezi suplimentare despre pericolele consumului de zahăr, propunând că ingerarea chiar și a unor cantități moderate de substanță poate duce la modificarea metabolismului unei persoane.

Unele zaharuri sunt componente naturale ale fructelor și legumelor. Cu toate acestea, multe dintre alimentele procesate pe care le consumăm conțin zaharuri adăugate. Producătorii adaugă zahărul în alimente și băuturi pentru a le îmbunătăți aroma sau pentru a îmbunătăți aspectul și textura acestora.

Aportul ridicat de zahăr este răspunzător de numeroase probleme de sănătate, inclusiv diabetul de tip 2, obezitatea, bolile cardiovasculare și cancerul.

În 2015, sursa de încredere a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a informat că oamenii nu mănâncă mai mult de 5% din caloriile zilnice din zahăr adăugat. Pentru o dietă de 2.000 de calorii pe zi, aceasta ar însemna 100 de calorii sau 6 lingurițe sau aproximativ 25 de grame (g) de zahăr adăugat. Tot în 2015, firma de cercetare de piață Euromonitor a raportat că o persoană medie din Statele Unite consumă mai mult de 126 g zahăr pe zi. Între timp, o persoană medie din Regatul Unit a consumat 93,2 g. Elveția nu a făcut lista primelor 10 țări ai căror cetățeni consumă cel mai mult zahăr. Cu toate acestea, o persoană medie de acolo a consumat 76,1 g pe zi în 2015.

Examinarea consumului moderat de zahăr adăugat

Autorii studiului au fost interesați să afle ce se întâmplă atunci când oamenii consumă cantități moderate de zahăr adăugat.

În studiul lor desfășurat între 2013 și 2016, au recrutat 94 de voluntari bărbați sănătoși. Participanții au avut vârsta cuprinsă între 18-30 de ani și au avut un indice de masă corporală sub 24 kg/m2, care este considerat o greutate moderată.

Cercetătorii au selectat participanții cu o anumită greutate pentru a reduce posibilitatea de a recruta persoane care au dezvoltat deja un conținut crescut de grăsimi hepatice.

Au fost excluși și bărbații care au consumat zilnic băuturi îndulcite cu zahăr sau care au înregistrat mai mult de 3 ore de activitate fizică pe săptămână.

Cercetătorii au explicat că nu au studiat femeile, „deoarece există dovezi ale efectelor metabolice divergente ale fructozei asupra subiecților bărbați și femei”, fapt confirmat în urma unui studiu din 2008, ale cărui rezultate au arătat că fructoza a provocat efecte metabolice „marcat tocite” asupra participanților tineri de sex feminin, comparativ cu cei de sex masculin.

Impactul băuturilor îndulcite cu zahăr asupra corpului

Cercetătorii au vrut inițial ca participanții să se abțină de la băuturile îndulcite cu zahăr timp de 4 săptămâni. Participanții au început apoi să bea băuturi îndulcite cu zahăr care conțin fructoză, zaharoză sau glucoză de trei ori pe zi. Un total de 80 g din fiecare tip de zahăr au fost consumate zilnic.

Un al patrulea grup de participanți a fost rugat să continue abstinența băuturilor îndulcite cu zahăr. Pentru a examina modul în care băuturile cu adaos de zahăr au afectat persoanele, cercetătorii au folosit marcatori, niște substanțe care pot fi urmărite pe măsură ce se mișcă prin corp.

Cercetătorii au descoperit că participanții nu consumau mai multe calorii decât consumau înainte de studiu, însă concluzionează că consumul de băuturi cu zahăr a crescut sațietatea participanților, determinându-i să consume mai puține calorii din alte surse.

Cercetătorii au raportat, de asemenea, că, deși participanții au consumat același număr de calorii, adăugarea băuturilor îndulcite cu zahăr în dietele lor le-a afectat sănătatea generală.

Participanții care au băut băuturi îndulcite cu fructoză au avut o producție de grăsimi de două ori mai mare decât cei care au băut băuturi îndulcite cu glucoză și decât cei care s-au abținut de la băuturile îndulcite cu zahăr.

„Situația s-a menținut mai mult de 12 ore după ultima masă sau consumul de zahăr”, spune liderul studiului, Dr. Philipp Gerber.

Creșterea grăsimilor în ficat provoacă probleme grave de sănătate, cum ar fi diabetul de tip 2 și boala hepatică grasă nealcoolică.

O constatare deosebit de surprinzătoare a cercetătorilor a fost că zaharoza sau zahărul de masă, forma zahărului consumată cel mai frecvent de oameni, a stimulat sinteza grăsimilor puțin mai mult decât aceeași cantitate de fructoză. Până acum, majoritatea oamenilor de știință credeau că fructoza este mai probabilă să provoace astfel de modificări.

De asemenea, oamenii de știință observă unele limitări ale cercetării lor, spunând că aceștia din urmă au avut „puțin control” asupra conformității participanților la studiu și că nu știau „capacitatea intestinală” a acestora. Cu alte cuvinte, necunoașterea tolerabilității individuale a fructozei de către participanți ar fi putut duce la variații ale rezultatelor.

 

Sursa: medicalnewstoday.com