Dieta ketogenică a câștigat rapid popularitate în rândul celor care își doresc o pierdere rapidă în greutate sau o metodă alternativă de control al glicemiei. Dar cât de sigură este această dietă pe termen lung? Ce riscuri implică pentru rinichi și care sunt condițiile în care poate fi urmată în siguranță?

Într-o nouă ediție a seriei de webinare “Nutriția pe înțelesul tuturor”, pe 28 mai, am aflat de la Dr. Oana Pop, medic specialist Diabet, Nutriție și Boli metabolice în cadrul Hyperclinicii Medlife Oradea, ce presupune cu adevărat dieta ketogenică, cum afectează funcțiile rinichilor și ce capcane trebuie evitate.

 

Ce este, de fapt, dieta ketogenică?

„Multă lume asociază dieta ketogenică cu un regim bogat în proteine, ceea ce este greșit. Este, de fapt, o dietă bogată în grăsimi, cu proteine moderate și foarte puțini carbohidrați”, a explicat Dr. Oana Pop.

Scopul principal al dietei este să forțeze organismul să-și schimbe sursa principală de energie: de la glucoza provenită din carbohidrați la cetone, substanțe produse prin arderea grăsimilor. Pentru ca acest proces – numit cetogeneză – să aibă loc, aportul de carbohidrați trebuie redus drastic: între 20 și 50 g pe zi.

 

Grăsimi da, proteine cu moderație

„Grăsimile devin sursa principală de energie. Nu proteinele!”, a subliniat Dr. Oana Pop. Asta înseamnă că alimentele recomandate includ:

  • Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, ulei de cocos, avocado, nuci, semințe
  • Proteine moderate: carne (inclusiv de vânat), ouă, pește gras (somon, macrou), lactate grase

În schimb, carbohidrații rafinați, produsele de patiserie, fructele (cu excepția fructelor de pădure) și legumele bogate în amidon sunt excluse aproape complet din alimentație.

Care sunt efectele pe termen scurt?

Pe termen scurt, dieta ketogenică poate aduce beneficii reale:

  • Pierdere în greutate
  • Scăderea glicemiei
  • Reducerea secreției de insulină
  • Control crescut al apetitului: „Grăsimile oferă sațietate și stabilizează glicemia, ceea ce diminuează senzația de foame.”

 

Ce se întâmplă pe termen lung?

„Această dietă NU este recomandată pe termen lung, decât sub strictă supraveghere medicală. Altfel, pot apărea dezechilibre serioase”, avertizează Dr. Oana Pop.

Printre riscurile majore:

  • Constipație cronică: din lipsa fibrelor din legume și fructe
  • Deficite nutriționale: în special de magneziu, cu efecte grave asupra mușchilor și inimii
  • Dezechilibre hormonale și tiroidiene
  • Scăderea densității osoase
  • Creșterea colesterolului LDL și a acidului uric

 

Când trebuie oprită dieta?

„Dacă simțiți oboseală accentuată, tulburări de concentrare sau hormonale, sau chiar creșterea LDL-ului și a acidului uric, trebuie să faceți o pauză. Neapărat.”

Revenirea la o alimentație echilibrată se face treptat, cu reintroducerea controlată a carbohidraților. Pauza este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

 

Concluzie: Când și cui i se potrivește dieta keto?

Dieta ketogenică poate fi o unealtă eficientă, dar numai în mâini avizate. „Aș recomanda o durată de maxim 3-6 luni și doar după ce au fost efectuate analize complete. Iar în cazuri precum diabet zaharat tip 2 sau obezitate morbidă – doar sub monitorizare medicală strictă”, a concluzionat Dr. Oana Pop.

Pentru toți ceilalți, soluția rămâne un stil de viață echilibrat, în care diversitatea alimentară și moderația sunt cheia unei sănătăți durabile.

 

Webinarul „Dieta Keto și sănătatea renală: Beneficii, riscuri și echilibru” a fost produs de Oameni și Companii și EventsMax.ro.

Puteți urmări înregistrarea video aici: https://www.youtube.com/watch?v=MMR28_oaqMI