În cadrul unui interviu acordat platformei Nefrologia.ro, medicul nefrolog Andreea Apostol a vorbit despre traseul corect pe care trebuie să îl parcurgă pacientul diagnosticat cu insuficiență renală cronică în stadiu terminal, precum și despre dificultățile întâmpinate în cadrul procesului de monitorizare a pacienților cu afecțiuni renale.

Pacientului cu insuficiență renală cronică în stadiu terminal, pe lângă măsurile de încetinire a progresiei bolii, ar trebui să i se prezinte opțiunile referitoare la terapia de substituție a funcțiilor renale.

Măsurile de încetinire a progresiei bolii, cuprind:

  • modificarea stilului de viață prin: reducerea aportului de sare, renunțarea la fumat, scădere ponderală și menținerea unui indice de masă corporală adecvat
  • evitarea medicației nefrotoxice
  • controlul hipertensiunii arteriale
  • controlul proteinuriei, al hemoglobinei glicozilate în cazul pacienților cu diabet zaharat
  • controlul dislipidemiei

Alegerea metodei de tratament substitutiv renal trebuie aplicată individualizat

Dr. Andreea Apostol susține importanța comunicării și informării pacientului, astfel încât acesta să aleagă metoda de tratament potrivită lui: ”Alegerea metodei de tratament substitutiv renal: hemodializă, dializă pritoneală sau transplant renal trebuie discutată cu fiecare pacient și aplicată individualizat, astfel încât să se obțină cele mai bune rezultate în ceea ce privește calitatea vieții și supraviețuirea. Detalierea aspectelor fiecărei metode în parte pentru bolnav îl va ajuta pe acesta să înțeleagă avantajele și dezavantajele ei și să o aleagă pe aceea care i se potrivește cel mai bine.”

Pregătirea pacientului pentru oricare dintre cele trei metode de substituție renală este esențială și reduce semnificativ riscurile asociate inițierii în urgență a dializei, aceasta având un prognostic defavorabil pe termen scurt, cât și pe termen lung.

”Realizarea unei căi de abord vascular pentru hemodializă îndrumând pacientul către un consult de chirurgie vasculară în vederea stabilirii oportunității efectuarii unei fistule arterio-venoase, inserarea unui cateter peritoneal și instruriea bolnavului în tehnica efectuarii dializei peritoneale, cât și evaluare aprofundată și serotipare pentru transplantul renal la pacienții eligibili, constituie măsuri fundamentale pentru un prognostic favorabil.”

Impactul comorbidităților multiple

”În situația în care pacientul prezintă multiple comorbidități, vârstă înaintată, dializa nu va crește semnificativ șansele de supraviețuire, dar va reduce calitatea vieții. Astfel, se va discuta despre tratamentul paliativ ca măsură alternativă. De asemenea, la fel de importantă este și prevenirea complicațiilor bolii cronice de rinichi și/sau tratamentul prompt al acestora”, explică medicul nefrolog.

Întrebată despre dificultățile întâmpinate în cadrul procesului de monitorizare a pacienților cu afecțiuni renale, nefrologul Andreea Apostol a declarat: ”Unul dintre elementele procesului de monitorizare a pacienților cu afectiuni renale este reprezentat de efectuarea unor analize de laborator periodice, realizate la intervale de timp indicate de către medicul nefrolog. Complianța scăzută bolnavului și nerespectarea acestor intervale de timp pentru dozarea acestor paramentrii reprezintă una dintre dificultățile întâmpinate.”

Faptul că în majoritatea cazurilor pacientul cu boală renală este asimptomatic, îl determină să amâne vizita la medic sau chiar să nu se prezinte deloc

Educația pacientului poate aduce schimbarea din acest punct de vedere: ”Consider că o deosebită însemnătate o are expunerea cât mai amănunțită și clarificarea tuturor aspectelor legate de patologia fiecărui pacient, de către medicul nefrolog și nu numai, astfel încât pacientul să înțeleagă necesitatea evaluării periodice și beneficiul acesteia în ceea ce priveste prognosticul favorabil al bolii pe termen lung.”