Neuropatia diabetică este una dintre cele mai frecvente complicații cronice ale diabetului zaharat. Există mai multe stadii evolutive ale neuropatiei diabetice, simptomatologia accentuându-se gradual. În stadiile inițiale, simptomatologia poate să lipsească cu desăvârșire sau să fie exprimată discret.
Cea mai frecventă formă clinică a neuropatiei diabetice este polineuropatia simetrică distală (DSPN), cu o prevalență de 20% -30%. Fiziopatologia precisă a DSPN este multifactorială și complicată. Factorii principali de risc includ vechimea diabetului, dezechilibrul glicemic cronic, vârsta pacientului și prezența factorilor de risc vascular.
Polineuropatia simetrică distală este caracterizată prin pierderea sensibilităților de la nivelul extremităților (mâini și mai frecvent la picioare). De multe ori poate fi însoțită de dureri neuropatice acute/cronice.
Tratamentul DSPN este complex, incluzând atât un control glicemic optim, cât și un tratament exclusiv pentru durere. Managementul durerii în DSPN nu include încă medicamente specifice pentru a preveni sau limita reversibilitatea DSPN. Cel mai adesea, ghidurile clinice recomandă terapia simptomatică, cu scopul principal de reducere a episoadelor dureroase. Evaluarea DSPN nu este dificilă, dar cea mai mare provocare este punerea diagnosticului corect și alegerea unui tratament adecvat.
Tratamentul DSPN are trei obiective principale:
- controlul glicemic
- identificrea mecanismelelor patogene și managementul acestora
- managementul durerii
Articolul și-a propus să rezume tratamentul farmacologic actual al neuropatiei diabetice dureroase. De asemenea, studiul rezumă cunoștințe despre terapia orientată spre patogeneză, care este, în general, trecută cu vederea.
Pentru tratamentul durerii neuropate uzual se recomandă, ca primă linie de tratament, antidepresivele (inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei și antidepresive triciclice) și pregabalina.
Medicamentele din a doua și a treia linie includ opioide și analgezice topice. Deși sunt eficiente în tratamentul durerilor neuropatice, opioidele nu sunt considerate ca primă alegere de tratament din cauza reacțiilor adverse și a problemelor legate de dependență.
S-a concluzionat că această afecțiune (DSPN) este o complicație frecvent apărută la pacienții cu diabet zaharat, atât la cei cu tip 1 cât și la cei cu tip 2 și afectează grav calitatea vieții acestora.
Deși sunt disponibile mai multe terapii, ghidurile și recomandările medicilor privind tratamentul neuropatiei diabetice nu au reușit să ofere un consens unitar, ceea ce împiedică adesea opțiunile terapeutice în practica clinică.
Polineuropatia simetrică distală (DSPN) reprezintă o povară atât din perspectiva diagnosticării, cât și a tratamentului pentru pacienți. Tratamentul este ce cele mai mute ori simptomatic, așa cu a fost descris mai sus. Există o serie de studii, unele încheiate deja, altele în curs de desfășurare, care încearcă identificarea terapiei axate pe elementele de patogeneză. Acidul α-lipoic și actoveginul par promițătoare, dar rezultatele trebuie confirmate în viitoare studii mai ample.
