Material scris de biologul Maria Martac, consultant în nutriție DigestMed, pentru platforma DespreObezitate.ro.

“Vara mâncăm mai puțin”,  este un adevăr bazat pe faptul că centrul nervos hipotalamic responsabil cu percepția sațietății este situat aproape de centrul nervos responsabil cu percepția senzației de cald: atunci când ne este foarte cald nu simțim acut senzație de foame.

Corpul nostru are capacitatea de a-și auto-regla greutatea corporală transmițându-ne mesaje de foame, respectiv sațietate. Cel mai important este să fim atenți ca să putem recepționa aceste mesaje. În cazul persoanelor obeze, din păcate, aceste mesaje trimise de către organism sunt ignorate constant.

Pentru persoanele supraponderale, vara nu este anotimpul preferat. Din cauza stratului de țesut adipos în exces, termoreglarea organismului se face cu greutate. În plus, transpirația în exces le produce reale probleme. Dacă adaugăm deshidratatea excesivă în cazul celor care au diabet (asociat adesea la obezitate), lucrurile se complică și mai mult, ajungând până la leșin sau accident vascular cerebral.

Temperaturile ridicate din timpul verii pot provoca nenumărate afecțiuni, iar obezitatea este o afecțiune cu mare risc in acestă perioadă.

Printre organele și sistemele cele mai afectate sunt evident inima și sistemul cardiovascular. După cum bine știm, organismul uman iși reglează temperatura corpului prin intermediul sângelui, iar în această situație inima este supusă unui efort crescut pentru a reuși menținerea în limite constante a temperaturii interne. Din cauza stratului de grăsime, acesta fiind un foarte bun izolator termic, corpul nu poate să elimine cu ușurința caldură la nivelul pielii.

Foarte periculoasă poate fi și trecerea bruscă de la o incintă răcorită cu aer condiționat la caldura toridă de afară sau din mijloacele de transport în comun. Majoritatea persoanele supraponderale și obeze suferă de afecțiuni cardiovasculare și sunt sfătuite să iși ia măsuri sporite de protecție împotriva căldurii.

Hidratarea, alimentația adecvată alături de tratamentul cronic și mișcare ușoară realizată constant, sunt condiții esențiale pentru a trece cu bine peste această perioadă.

Evident că hidratarea este cuvântul cheie, din cauza temperaturilor ridicate, deshidratarea apare foarte rapid și poate fi periculoasă.

Este recomandat să încercăm să bem apa constant, cu înghițituri mici, pe tot parcursul zilei, înainte să apară senzația de sete. Apa nu trebuie să fie foarte rece ș nici îndulcită.

Mâncărurile pe care le consumăm sunt importante, atât tipul alimentului cât și cantitatea, modul de preparare dar si temperatura pe care o are în timpul servirii.

Carnea slabă (pui, pește, curcan), grăsimile sănătoase (uleiuri presate la rece, avocado, nuci, semințe crude), carbohidrații integrali (pâine, cereale, paste din făină integrală), o mână generoasă de fructe de pădure proaspete (căpsuni, afine, zmeură, mure), o porție zdravăna de salată cu frunze și legume de sezon ar trebui sa fie alegerile perioadei.

Cuvântul cheie consider ca sunt supele de legume. Indiferent că sunt reci sau puțin încălzite, cu sau fără proteină animală, supele de roșii, dovlecei, morcovi, broccoli, conopidă, mix de legume etc, sunt alimentul ideal pentru vară. Conțin nutrienți, fibre, se metabolizează ușor și se prepară super simplu.

De evitat condimentele iuți (piper, ardei iute, ghimbir, hrean etc.), și băuturile care deshidratează, respectiv cafeaua, ceaiul negru și alcoolul.

Iată câteva dintre recomandările mele și de ce sunt benefice pentru sănătate. Mai mult ca oricând, vara este bine să consumăm produse (legume, fructe) de la producătorii locali, din piață sau de la magazinul preferat. Când este posibil, e bine să alegem produse bio.

Mărul – nu numai că este un fruct delicios și ieftin, dar ne satură datorită conținutului ridicat de apă și fibre. Merele conțin pectină (sursă de fibre) si mult căutatele prebiotice (cele care oferă hrana bacteriilor bune-probiotice din corpul nostru).

Sparanghelul – un diuretic natural, ajută corpul să elimine excesul de apă și sare, combătând balonarea. Conține triptofan, prin urmare consumul de sparanghel ne crește și nivelul de dispoziție. Sparanghelul este, de asemenea, bogat în vitamina B, acid folic, vitaminele E, K si antioxidanți.

Fasolea – preferata vegetarienilor dar nu numai, datorită nivelului de proteine vegetale de calitate pe care le conține. Fasolea este, de asemenea, bogată în fibre, făcându-le un aliment de top când vorbim sa sațietate. În plus, fasolea este o sursă excelentă de vitamina B, fier, zinc, magneziu și potasiu. Alegerea fasolei în locul cărnii, cel puțin de două ori pe săptămână, menține nivelurile sănătoase de colesterol și ajută la protejarea organismului împotriva bolilor de inimă.

Salata verde – o sursă bună de clorofilă și de vitamine A, B, C și K. Salata verde are un conținut ridicat de acid folic, mangan și crom. Cu cât salata este mai închisă la culoare, cu atât este mai mare conținutul de nutrienți. Mâncați zilnic o porție mare de salată asortată la o masă principală.

Ciupercile – sunt bogate în fier, vitamina D și fosfor, care ajută la eliberarea oxigenului, au un rol în formarea oaselor puternice și a ADN-ului. Mâncând câte o porție de ciuperci delicioase vă asigurați o porție generoasă de antioxidanți, care ajută la alimenția corecta a persoanelor cu boli de inimă și cancer.

Urzici – frunzele de urzică sunt frecvent folosite pentru a trata durerea, osteoartrita, alergiile și febra fânului. Puteți adăuga frunzele și tulpinile la o salată, le puteți găti la aburi, adăuga în supă sau puteți face ceai din ele. Unii oameni amestecă rădăcina de urzică cu alcool pentru a face o tinctură, o iau într-o formă încapsulată sau transformă versiunea uscată a acesteia într-un ceai.

Ceapa – o sursă excelentă de vitamine B, C și K, crom și fibre dietetice. Este o sursă bună de acid folic. Ceapa ajuta la scăderea nivelului zahărului din sânge. Conține quercetină, care este un antihistaminic natural.

Mazăre – bogată în proteine și fibre. Mazărea este o sursă bună de vitamine B, C și K. Prin consumul de mazăre, veți consuma o varietate de minerale, inclusiv fosfor, mangan, magneziu, potasiu și fier.

Cartofii – sunt o sursă excelentă de mulți nutrienți, inclusiv potasiu, vitaminele B6 și C și niacină. Cartofii conțin o cantitate bună de fibre și o cantitate moderată de proteine. Dacă este posibil nu îndepartați coaja. Aici veți găsi cele mai multe dintre aceste caracteristici nutriționale. Acestea sunt proprietăți de vindecătoare, recunoscute pentru tratarea rănilor de pielii.

Spanacul – este dens în nutrienți. Spanacul este plin de vitamine B, C și K. Conține de două ori mai mult fier decât alte verdețuri. Spanacul conține clorofilă, care ajută la circulația sangvina. Spanacul este una dintre cele mai bune surse de luteină, care menține sănătatea ochilor.

Cimbru – o plantă bogată în antioxidanți. Cimbrul este o sursă bună de mangan și o varietate de flavonoide. Se știe că are proprietăți antibacteriene și fungicide semnificative.

 

Desi este foarte cald afară, nu trebuie să neglijăm mișcarea zilnică. Este bine să mergeți cel puțin 30 de minute pe răcoare (dimineața sau seara târziu).