Semaglutida sau tirzepatida ar trebui să fie tratamentul farmacologic de primă linie pentru persoanele care trăiesc cu obezitate și majoritatea complicațiilor acesteia, conform unui nou cadru al Asociației Europene pentru Studiul Obezității (EASO) publicat în Nature Medicine.
Noul algoritm este ghidat de prezența sau absența complicațiilor legate de obezitate, deoarece pierderea în greutate nu este singurul obiectiv al tratamentului atunci când sunt prezente complicații.
„Chiar dacă există mai multe opțiuni pe piață, realitatea este că semaglutida și tirzepatida sunt atât de eficiente încât ar trebui să fie prima alegere în aproape toate cazurile”, spune Dr. Andreea Ciudin, co-autoare a studiului.
Autorii sunt o echipă internațională de experți în obezitate, condusă de copreședinții Grupului de lucru EASO pentru gestionarea obezității, care sunt Dr. Andreea Ciudin, Spitalul Universitar Vall d’Hebron, Universitatea Autonomă Barcelona, Barcelona, Spania; Prof. Barbara McGowan, Guys & St Thomas’s Hospital NHS Foundation Trust, Londra, Marea Britanie; și o echipă din care face parte președintele EASO, Prof. Volkan Yumuk, Universitatea din Istanbul-Cerrahpașa, Facultatea de Medicină Cerrahpașa, Istanbul, Turcia, și colegii săi.
Numărul de medicamente disponibile pentru tratarea obezității și a complicațiilor acesteia a crescut constant în ultimii ani și se așteaptă să continue să crească, oferind medicilor o selecție mai largă de agenți cu moduri de acțiune distincte, care pot fi utilizați alături de intervențiile privind stilul de viață. Deoarece diferite medicamente variază în ceea ce privește eficacitatea lor pentru pierderea totală în greutate și efectele lor asupra complicațiilor legate de obezitate, terapia personalizată bazată pe caracteristicile individuale ale pacientului a devenit atât fezabilă, cât și necesară.
În acest nou algoritm pentru medicația de gestionare a obezității, publicat de EASO, autorii au folosit prezența sau absența complicațiilor legate de obezitate ca factor principal pentru a ghida strategia de selectare a tratamentului. Prin urmare, fiecare medicament individual a fost evaluat pe baza eficacității sale în promovarea pierderii totale în greutate, a impactului său asupra complicațiilor și a profilului său de siguranță. „Este primul cadru ghidat de prezența sau absența complicațiilor legate de obezitate, deoarece pierderea în greutate nu este singurul obiectiv al tratamentului atunci când sunt prezente complicații”, explică profesorul McGowan.
Deși a fost încă relativ recent aprobată pentru tratamentul obezității, baza de dovezi atât pentru semaglutidă (un agonist al receptorului peptidic-1 asemănător glucagonului [GLP-1]), cât și pentru tirzepatidă (un agonist dublu al polipeptidei inhibitoare gastrice [GIP] și al receptorului GLP-1) s-a consolidat rapid.
Autorii au concluzionat, pe baza rezultatelor studiilor clinice incluse în meta-analizele tradiționale și în cele de rețea, că tirzepatida și semaglutida ar trebui considerate medicamentele de elecție atunci când este necesară o pierdere substanțială în greutate corporală totală. Atunci când se dorește un grad mai mic de pierdere în greutate, se pot lua în considerare și alte medicamente, inclusiv liraglutida, naltrexona-bupropiona și fentermina-topiramatul.
Când au analizat complicațiile, autorii și-au separat analiza în conformitate cu distincția conceptuală dintre boala masei adipoase (mai predispusă la complicații mecanice) și boala grăsimii bolnave (mai predispusă la complicații imunologice și metabolice). Însă, indiferent de această distincție, din nou, semaglutida și/sau tirzepatida au fost recomandările de primă linie în fiecare caz.
Pentru așa-numitele boli ale masei adipoase, tirzepatida este tratamentul de primă linie recomandat persoanelor care trăiesc cu obezitate și apnee obstructivă în somn (AOS), deși acest lucru se bazează în prezent pe un singur studiu clinic randomizat (RCT). Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate și osteoartrită la genunchi, singurele studii RCT disponibile arată că semaglutida este cel mai eficient tratament pentru reducerea durerii, așa că semaglutida este recomandată ca tratament de primă linie.
În categoria bolilor cu obezitate și boli cardiovasculare, au fost analizate patru boli (datorită dovezilor disponibile la momentul respectiv) – prediabet și diabet de tip 2; boli cardiovasculare; insuficiență cardiacă; și boală hepatică steatotică asociată cu disfuncția metabolică (MASH). Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate, prediabet și diabet de tip 2, tirzepatida și semaglutida ar trebui prescrise ca medicamente de primă linie, iar liraglutida și naltrexonă-bupropionă ca tratamente de linia a doua la persoanele cu obezitate și profiluri anormale ale glicemiei. Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate și boli cardiovasculare, meta-analiza autorilor a arătat o reducere semnificativă a incidenței evenimentelor cardiovasculare adverse majore (MACE) la persoanele cu evenimente cardiovasculare anterioare tratate cu semaglutidă – și, prin urmare, recomandă semaglutida ca tratament de primă linie.
Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate și insuficiență cardiacă, autorii notează că sunt necesare mai multe date, însă dovezile actuale sugerează că fie tirzepatida, fie semaglutida ar trebui considerate tratamente de primă linie la pacienții cu insuficiență cardiacă. Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate și MASH, în prezent, autorii recomandă utilizarea tirzepatidei ca tratament de primă linie, dar notează că studiul ESSENCE de fază 3, care nu a fost inclus în prezentul algoritm deoarece a fost publicat după 31 ianuarie 2025, a arătat că semaglutida a fost asociată cu o îmbunătățire semnificativă a MASH și a fibrozei hepatice, similară cu tirzepatida. Prin urmare, actualizările viitoare ale algoritmului vor include probabil recomandarea semaglutidei ca tratament de primă linie pentru persoanele cu obezitate și MASH.
„Adaptarea tratamentului la individ este o sarcină complexă care trebuie să ia în considerare mai mulți factori, inclusiv severitatea adipozității, prezența și amploarea complicațiilor, comorbiditățile și terapiile concomitente. De asemenea, trebuie luate în considerare contextul socioeconomic, valorile pacientului, așteptările și obiectivele personale.” – Profesor Barbara McGowan
Citește materialul integral pe platforma Asociației Europene pentr Studiul Obezității.
Sursa: EASO
