Ziua Mondială a Diabetului este marcată în fiecare an pe 14 noiembrie, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet (IDF) și a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Scopul său este de a crește nivelul de conștientizare privind prevenția, depistarea precoce și managementul diabetului la nivel global.
Tema din acest an – „Diabetul la locul de muncă” – aduce în prim-plan o dimensiune esențială a bolii: modul în care aceasta are impact asupra vieții profesionale, sănătății mintale și echilibrului personal al celor afectați.
De Ziua Mondială a Diabetului, Forumul Român de Diabet atrage atenția asupra unei realități tot mai vizibile: diabetul afectează tot mai mulți oameni aflați în perioada activă a vieții, influențând nu doar sănătatea individuală, ci și productivitatea economică și bunăstarea la nivelul întregii societăți.
Diabetul și piața muncii – cifre care cer acțiune:
· 7 din 10 adulți care trăiesc cu diabet sunt de vârstă activă de muncă1, adică aproximativ 412 milioane de persoane la nivel global.
· 3 din 4 persoane declară că s-au confruntat cu anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mintală cauzate de diabet2.
· 4 din 5 persoane spun că gestionarea diabetului la locul de muncă le afectează negativ starea de bine3.
· În total, peste 589 de milioane de adulți cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani4 trăiesc astăzi cu diabet, un număr în creștere constantă.
În România, numărul pacienților diagnosticați cu diabet zaharat a crescut anual, în medie, cu 100.000 de cazuri noi între 2019 și 20245, reflectând atât tendințele globale, cât și nevoia urgentă de măsuri de prevenție și sprijin pentru cei afectați de această condiție medicală, care reprezintă o povară economică și socială.
Datele recente analizate prin intermediul Forumului Român de Diabet arată că:
· Doar 55.5% urmează corect tratamentul recomandat6;
· Aproximativ 60% dintre pacienți dezvoltă complicații cronice7;
· Complicațiile cardiovasculare rămân principala cauză de mortalitate asociată diabetului8.
În România, 20% din populație are peste 65 de ani9 și, implicit, o predispoziție mult mai mare la boli cronice. Totodată, 16,5% dintre români se află deja în stadiu de prediabet10, povara diabetului fiind o provocare majoră pentru sistemul sanitar și pentru piața muncii deopotrivă.
Progresul politicilor publice – un pas înainte pentru prevenție și educație
În ultimii ani, România a făcut progrese importante în domeniul politicilor publice dedicate diabetului, prin:
· Adoptarea Legii Prevenției și Depistării Precoce a Diabetului Zaharat, care creează un cadru coerent pentru identificarea timpurie a cazurilor;
· Introducerea educației terapeutice pentru pacienți, care contribuie la o mai bună înțelegere și gestionare a bolii;
· Extinderea consultațiilor de prevenție, ce permit diagnosticarea mai rapidă și reducerea riscului de complicații.
