Mișcarea este parte din tratament, în special, pentru pacienții cu diabet de tip 2, deoarece aceasta are un caracter antiinflamator, antitrombotic, împiedică depunerea kilogramelor și crește sensibilitatea la insulină, adică exact ce are nevoie pacientul cu diabet. Este imboldul la efort fizic adresat pacienților de Dr. Ruxandra Pleșea, medic specialist Diabet, Boli de Nutriție și Metabolism, într-un interviu pentru portalul specializat RoDiabet.
”Soluția este să facem acasă mișcare, putem dezvolta acasă un program din care să nu ieșim, să ne gândim la meniuri în avans și să le vedem îmbogățite cu legume, astfel încât să ne ferim de sedentarism și de excesul caloric”, a arătat medicul.
Legumele, baza dietei
Dr. Ruxandra Pleșea a mai spus că, având în vedere că, pentru un bun control glicemic, este nevoie de o dietă cu indice glicemic scăzut și, prin urmare, foarte bogată în legume, în sezonul rece, pacientul cu diabet, în special, cu diabet zaharat de tip 2, trebuie să găsească modalități și să înglobeze legumele în dieta sa: până la 50% din mâncare trebuie să provină din legume, dar nu se pune cartoful.
”Cumva, în sezonul rece și din cauza sărăciei ofertei, suntem tentați să mâncăm hipocaloric. Cu singuranță că, în acest sezon, din cauza pandemiei, ne vom mișca mai puțin, iar lucrurile se complică, ne mișcăm puțin, mâncăm mai multe calorii, mâncare mai bogată în calorii. Urmează și o perioadă de post, iar foarte multi pacienți doresc să urmeze acest post și iată cum ajungem să consumăm prea multă pâine, prea mulți cartofi, prea multă fasole, dulciuri în cantitate mare și, efectiv, putem să pierdem controlul. Pacientul cu diabet trebuie să fie, dar și noi toți trebuie să fim atenți la aceste legume”, a mai comentat medicul specialist.
Alimentația pe timpul toamnei și iernii
În ceea ce privește alimentația pe timpul toamnei și iernii, potrivit Dr. Ruxandra Pleșea, persoanele cu diabet zaharat trebuie să țină cont de niște principii:
-pacienții cu diabet zaharat de tip 2: ”Trebuie să se evite ciugulelile, pentru că acest obicei duce la hiperinsulinism, rezistenta la insulina si un prost control glicemic. Doar daca urmăm tratamente hipoglicemiante, unde se impune gustarea, vom avea 4-5 mese/zi altfel ,, trei mese sunt suficiente, chiar și în timpul tratamentului bazat pe insulină. Dacă vorbim de tratamente hipoglicemiante care predispun la hipoglicemie, nu este bine să eliminăm carbohidrații, ci trebuie să îi alegem pe cei complecși, cu eliberare lentă. Trebuie să eliminăm din alimentație carbohidrații rapizi cum ar fi: freshuri, covrigei, dulciuri, cereale rafinate, sucuri, acele mâncăruri de post pe bază de făină albă, deoarece toate acestea ne pot dezechilibra complet. Trebuie să învățăm să folosim cereale integrale, hrișcă, mei, quinoa. Dacă folosim analogi de insulină, nu este nevoie să avem gustări iar dacă facem hipoglicemii, trebuie să știm să ne reglăm doza de insulină ca sa le prevenim , nu sa mancam compensator si sa mentinem posibilitatea de aparitie a acestora. Întâlnirile cu medicul diabetolog sunt mai rare în această perioadă și atunci este nevoie de educație, să știm cum să ne reglăm insulina și să o acordăm cu carbohidrații, cu cantitatea de glucide de la fiecare masa, astfel încât să nu apară hipoglicemii. În cazul diabetului zaharat de tip 2, tratat cu insulină, acest lucru, evitarea hipoglicemiilor, este foarte posibil, dacă învățăm să calculăm carbohidrații și să acordăm insulina cu ei.”
-pacienții cu diabet zaharat de tip 1: ”In cazul DZ de tip 1 ,există o variabilitate glicemică mai mare, iar aici se impun și gustările, putem să avem hipoglicemii, chiar dacă am calculat bine carbohidrații, aici este foarte importantă testarea. Testăm glicemia, așa cum ne-a învățat medicul, astfel încât să surprindem dacă există astfel de momente.”
Provocările pandemiei
Chestionată în legătură cu provocările suplimentare aduse de pandemia COVID-19 în viața pacienților cu diabet, dr. Ruxandra Pleșea a făcut următoarea clasificare:
1. Lipsa de mișcare, care duce la dezechilibre glicemice.
2. Întâlnirile mai rare cu diabetologul, din cauza izolării, care se pot solda cu complicații, dacă pacientul nu participă activ la tratament și nu își cunoaște boala.
3. Mâncatul pe fond emoțional și de stres. Se întâmplă multe situații care ne stresează pe toți și trebuie să facem față acestei pandemii, iar toate aceste neliniști duc la mâncatul de tip emoțional la consumul de dulciuri In exces .In plus, anxietatea duce la creșterea glicemiei, din cauza emoțiilor negative și a nesomnului.
4. Atunci când un pacient cu diabet contracteză virusul, se gaseste in situatia de a experimenta valori glicemice foarte crescute . Aceste valori vor creste pe de o parte din cauza infectiei (valabil pentru orice infectie ce evolueaza la pacientii cu diabet) dar si din cauza tratamentului care este folosit. (dexametazona, antivirale, antiinflamatoare). S-a observant, in timpul bolii covid ca exista si o mare variabilitate glicemica, uneori greu de controlat. Chiar si dupa terminarea bolii, ne preocupa efectele metabolice pe termen lung ,, daca se declanseaza o anumita forma de diabet, fie sub influenta atacului viral, a stresului, sau a medicatiei folosite. Se discută, dintotdeauna, despre influența virusurilor ca factori declanșatori în diabet și, mai ales, în diabetul zaharat de tip 1, iar cum avem această atenție mărită, să vedem ce se întâmplă după infectia cu covid-19 și cum gestionăm situația, din punct de vedere metabolic-glicemic.
5. În această perioadă de pandemie, este nevoie de o relație continuă între pacient și diabetolog, mai ales dacă pacientul trece prin acest tip de infecție si boala, cu toate implicatiile sale.
Sursa foto: Facebook