Obezitate este o boală în sine, prin excesul cantității de grăsime, iar soluția pe termen lung împotriva ei este adoptarea unui stil de viață sănătos, în opinia Dr. Florin Bălănică, MBA, CDN, PhDst Endocrinologie, Fondator al #MetodeiDrBalanica – singura metoda medicala din Romania de Preventie Proactiva, Terapie si Managementul Greutatii prin Schimbarea Stilului de Viata.
“Este important să înțelegem că noi, ca oameni, avem o structură constituită din mușchi, oase, apă și grăsime. Aici discutăm despre parametri corporali. Acest raport, mușchi-oase-apă-grăsime, trebuie să fie unul optim, pentru a avea o stare bună de sănătate. În momentul în care discutăm despre un exces de grăsime, discutăm implicit despre o boală, obezitatea, iar apoi putem discuta și despre alte patologii asociate excesului ponderal. Aceste boli asociate sunt: diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și boala cardiovasculară, sindromul metabolic, boala de reflux și boli ale oaselor. Ficatul gras sau hepatoza hepatică se întâlnește frecvent la persoanele suprapoderale. În concluzie, bolile care sunt legate de obezitate pot fi clasificate sub numele de fat related diseases și cele mai importante sunt diabetul zaharat, sindromul metabolic și hipertensiunea arterială”, a explicat Dr. Bălănică pentru platforma DespreObezitate.ro.
Consecințele psihologice ale instaurării obezității
”În toată practica medicală, de peste 20 de ani și mai bine de 65 mii de cazuri, nu am întâlnit o persoană care să nu aibă și o patologie emoțională, pe lângă una organică. De cele mai multe ori, vestea că avem o boală ne afectează și la nivel emoțional și, în funcție de tipologia fiecăruia dintre noi, reacționăm diferit. Din practica clinică, atacul de panică este frecvent, mai ales în această perioadă, depresia minoră sau majoră, care necesită sau nu tratament multidisciplinar, adică în echipă cu medicul psihiatru”, a arătat medicul, chestionat în legătură cu urmările psihologice ale obezității.
Legătura dintre obezitate și Covid-19
Cele două comorbidități majore care duc la complicații și chiar la pierderea vieții, în momentul contactării virusului Covid-19, sunt obezitatea și diabetul zaharat, potrivit Dr. Bălănică. Iar România nu se află într-o zonă confortabilă, din punct de vedere statistic, pentru că ne aflăm pe primele locuri, din UE, la incidența acestor două boli, diabet și obezitate, la adulți și la copii. Acest lucru ar trebui să ne facă să ne gândim foarte serios că stilul de viață al românilor nu este unul potrivit. Totuși, în ultimul timp, s-a constatat că oamenii și-au dat seama că nu dietele sunt soluția, ci un stil de viață sănătos și echilibrat, deși nu este ușor, după cum a avertizat medicul. Potrivit acestuia, Covid-19 este un virus, infectarea virală este diferită față de cea bacteriană, iar prevenția proactivă, adică ceea ce facem în tot restul vieții, este cea care ne poate feri de a contacta virusul sau de a dezvolta complicații.
Cui trebuie să se adreseze persoanele obeze
“De cele mai multe ori, persoanele obeze încearcă să își ia în propiile mâini această situație și să o rezolve singuri. Cei mai mulți își iau prima oară abonament la sală, lucru care este nepotrivit și nesănătos, pentru că vor forța, de cele mai multe ori, din dorința de a avea rezultate rapide și vor renunța rapid și la planul de a scădea în greutate. Întotdeauna când constatăm că greutatea noastră nu este una potrivită, trebuie să consultăm un specialist. Specialist înseamnă un nutriționist dietetician, un tehnician nutriționist sau un medic. Indiferent de ce nivel accesăm, acolo găsim un sfat sau o sugestie care are la baza studii științifice, care ne va ajuta”, a explicat doctorul.
Țara cu cele mai multe cabinete de nutriție
Suntem țara cu cele mai multe cabinete de nutriție, potrivit informațiilor medicului Bălănică, și, cu toate acestea, ne aflăm pe primul loc, din UE, la obezitate: “Noi căutăm soluții pe termen scurt, ori nu acest lucru este remediul. Pentru a avea rezultate pozitive pe termen lung, trebuie adoptat este un stil de viață sănătos, adică atenție la ce mănânc, la cum mă mișc, la cât dorm, la cum fac față stresului și mâncatului complusiv și, nu în ultimul rând, la mediul social din care fac parte și care determină, fără dubiu, obiceiurile individului.”
