Dr. Adrian Pană, CEO și Fondator al Center for Health Outcomes & Evaluation, a făcut, în cadrul Conferinței de Management Medical Modern desfășurată pe 10-12 mai la Poiana Brașov, o prezentare intitulată sugestiv “Povara diabetului zaharat în România”, referindu-se pe larg la morbiditatea spitalizată și complicațiile diabetului zaharat.

Potrvit Dr. Adrian Pană, diagnosticele secundare cele mai frecvent asociate cu diabetul zaharat sunt problemele cardiace. Fie că vorbim de hipertensiune, de cardiopatii, de insuficiență cardiacă cronică sau de afecțiuni microvasculare, ele sunt principalele comorbități ale diabetului zaharat. În cadrul celorlalte patologii, se observă că 5% din pacienții cu insuficiență cardiacă cronică au trecută ca și comorbitate diabetul, aproape la fel cei cu hipertensiune și cei care fac accident vascular cerebral.

“E important să reținem că patologia cardiovasculară reprezintă cea mai mare complicație sau comorbitate a pacienților cu diabet zaharat. Dacă o transpunem în costuri, conform unui studiu care a fost făcut în urmă cu 2 ani și care nu a luat în calcul decât spitalizarea continuă la nivelul României, costurile anuale estimate pentru complicațiile tratamentului diabetului zaharat se apropie de 600  de milioane de euro. În medie pentru o complicație a pacientului cu diabet zaharat se plătește cam 600 de euro. E cumva concordant cu ce se întâmplă în Polonia care are o populație aproape dublă față de România”, subliniază Dr. Adrian Pană.

Acesta atrage atenția că cifrele legate de costuri reflectă ceea ce a fost găsit în raportările din baza de date administrative. De asemenea, în studiul respectiv au fost cuantificate medicațiile asociate complicațiilor, deci studiul nu include costurile tratamentului antidiabetic, în schimb include costurile moleculelor care se dau pentru complicații. În mare parte costurile în ambulator pentu o complicație cardiacă sunt destul de mici comparativ cu costurile de spitalizare și tratament.

“Complicațiile cardiovasculare pentru pacienții cu diabet zaharat sunt semnificative în sistemul de sănătate românesc. Ele sunt în creștere atât pentru că prevalența diabetului zaharat este în creștere, precum și cea a bolilor cardiovasculare, iar dacă ne gândim și la alți factori de risc, situația din perspectiva României arată extrem de nefavorabil. mai spune fostul secretar de stat.

El consideră că tarifele pentru consultații în asistența medicală primară, medicina de familie și partea de ambulatoriu de specialitate sunt subdimensionate. Acest lucru are o consecință și în modul în care se realizeaza traseul pacientului cu diabet zaharat, avand ca rezultat fragmentarea traseului pacientului si implicit scaderea sigurantei si a calitatii actului medical.

“Dacă am fi cuantificat și costurile societale pentru această populație de pacienți, costurile total ar fi avut un impact semnificativ și mă gândesc la o valoare care trece de 1% din PIB pentru o singură afecțiune. De exemplu costurile societale asociate fumatului în România sunt în momentul de față de aproximativ 3% din PIB. Diabetul zaharat cu siguranță trece de 1% din PIB daca analizam si  costurile societale rezultate din  mortalitate evitabila și productivitate scăzută pentru acest tip de pacienti. Mesajul meu este că, în condițiile în care prevalența este în creștere, tratarea sau abordarea corectă cât mai timpurie ar putea cumva să plafoneze dacă nu să scadă într-un scenariu  foarte optimist aceste costuri, cu toate că realist vorbind probabil cel mai corect ar fi să ne gândim că va exista o creștere”, concluzionează Dr. Adrian Pană.