Un nou studiu condus de USC a descoperit o legătură semnificativă între diabetul zaharat de tip 2 și grosimea corticală la adulții în vârstă din diferite populații.

Cercetătorii de la Keck School of Medicine de la USC Mark and Mary Stevens Neuroimaging and Informatics Institute (Stevens INI), University of North Texas Health Science Center și University of Texas at Austin și-au publicat concluziile în Alzheimer & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring. Studiul subliniază impactul potențial al diabetului zaharat asupra structurii creierului și importanța gestionării nivelului de zahăr din sânge pentru a proteja sănătatea creierului la vârsta înaintată.

Diabetul zaharat de tip 2 (T2DM) este o afecțiune cronică care afectează unul din zece americani. Dacă este lăsată necontrolată, poate duce la probleme grave de sănătate care afectează sistemul circulator, nervos și imunitar. Echipa de cercetare a descoperit că persoanele cu T2DM prezintă un cortex semnificativ mai subțire, în special în regiunile temporale și parietale ale creierului, care sunt esențiale pentru memorie și funcția cognitivă.

Cercetătorii au folosit tehnici avansate de neuroimagistică pentru a analiza grosimea corticalei și volumul hipocampului la participanții din cohorta Health and Aging Brain Study-Health Disparities (HABS-HD). Eșantionul divers al studiului, care cuprinde adulți hispanici, negri non-hispanici și albi non-hispanici, oferă perspective esențiale asupra modului în care diabetul afectează sănătatea creierului la diferite populații. Echipa a descoperit că un control slab al glicemiei poate fi un factor cheie al asocierii observate între T2DM și subțierea corticală.

„Deoarece nivelurile de zahăr din sânge pot fi gestionate cu tratament adecvat și intervenții în stilul de viață, descoperirile noastre evidențiază potențialul de protejare a sănătății creierului printr-un management mai bun al diabetului”, spune Amaryllis A. Tsiknia, Ph.D. student care a condus studiul.

Cercetătorii au descoperit că asocierea dintre T2DM și subțierea corticală a rămas puternică chiar și după luarea în considerare a factorilor socioeconomici și a comorbidităților comune, cum ar fi hipertensiunea arterială, dislipidemia și obezitatea. Participanții hispanici au arătat cele mai puternice asocieri, în timp ce nu au fost observate efecte semnificative în rândul adulților negri non-hispanici. Având în vedere prevalența în creștere a diabetului, în special în rândul populațiilor minoritare, aceste rezultate subliniază nevoia urgentă de intervenții direcționate pentru a îmbunătăți gestionarea diabetului și a atenua consecințele neurologice ale acestuia.
„Disparitățile pe care le-am observat în funcție de grupul etnic și rasial sugerează că este nevoie de mai multă muncă pentru a înțelege modul în care expunerile la diferiți factori de risc pot lucra împreună în moduri distincte între diferiți oameni pentru a determina sănătatea creierului. Obținerea acestei înțelegeri este primul pas în promovarea îngrijirii personalizate care protejează cel mai bine creierul și cogniția pentru fiecare individ”, a explicat autorul principal Meredith N. Braskie, profesor universitar doctor în neurologie, BS și HD.
Acest studiu și rezultatele sale evidențiază rolul semnificativ al inițiativelor la scară largă, cum ar fi HABS-HD, care este cel mai cuprinzător studiu al bolii Alzheimer și al demențelor asociate în diverse comunități. HABS-HD oferă date de neprețuit, inclusiv interviuri, examene funcționale, extrageri de sânge, teste cognitive, RMN-uri ale creierului și lucrări clinice de laborator.
„Aceste date pot duce la descoperiri semnificative, cum ar fi legătura acestui studiu între diabetul de tip 2 și grosimea corticalei, subliniind importanța inițiativelor pe scară largă și globale în care ne specializam la Stevens INI”, a spus directorul Stevens INI, Arthur W. Toga, Ph.D., care servește și ca lider în neuroimagistică și informatică pentru studiul HABS-HD.
Echipa de cercetare anticipează studii longitudinale pentru a determina dacă modificările observate ale creierului au ca rezultat un declin cognitiv accelerat în timp. Studii ulterioare care explorează efectele medicamentelor pentru diabet și ale intervențiilor în stilul de viață ar putea ajuta la identificarea strategiilor de protejare a sănătății creierului la persoanele cu diabet.